Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit vineri, 27 decembrie 2024, în ziua de pomenire a Sfântului Arhidiacon Ștefan, Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din
Al doilea hram la Curtea Veche
Biserica Domnească "Sfântul Anton" - Curtea Veche, Paraclis patriarhal, din Capitală, îşi sărbătoreşte marţi, 17 ianuarie, ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Antonie cel Mare, a cărui icoană făcătoare de minuni se află în sfântul lăcaş.
Acesta este cel de-al doilea hram primit după incendiul din 23 martie 1847 când Biserica "Sfântul Anton" din apropierea bisericii de la Curtea Veche a ars, aceasta nemaifiind refăcută. Hramul ei a devenit al doilea hram al Bisericii Domneşti, care a rămas până astăzi cu numele Biserica "Sfântul Anton" - Curtea Veche. O icoană a Sfântului Antonie salvată din incendiu se află în prezent în Biserica Domnească de Curtea Veche - Paraclis patriarhal. Primul hram al celei mai vechi biserici bucureştene - "Buna Vestire" - a fost dat de către ctitorii acesteia, domnitorul Mircea Ciobanu şi soţia sa, Doamna Chiajna (1559).
Programul liturgic cu prilejul hramului
Luni, 16 ianuarie, începând cu ora 16:00, va avea loc o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare din Biserica "Sfântul Anton" - Curtea Veche până la locul unde s-a aflat Biserica "Sfântul Anton" ce a ars în incendiul de la 1847. Aici, se va oficia Acatistul Sfântului Antonie cel Mare, apoi se va merge în procesiune înapoi la Biserica Domnească, iar în curtea bisericii va fi aşezată icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare. Sărbătoarea va continua cu oficierea Vecerniei unită cu Litia, începând cu ora 17:30.
Marţi, 17 ianuarie, începând cu ora 7:30 se va oficia Acatistul Sfântului Antonie cel Mare, apoi va fi oficiată slujba Utreniei, începând cu ora 8:00, slujbă care va fi urmată de Sfânta Liturghie, începând cu ora 9:30.
Biserica se evidenţiază prin arhitectura ei şi prin faptul că a fost zidită în apropierea Palatului voievodal, ea fiind o biserică domnească întru începuturi. Biserica are şi un muzeu parohial care deţine o icoană cu Sfânta Treime la Stejarul Mamvri de la 1715, realizată în timpul domnitorului Ştefan Cantacuzino, care face parte din catapeteasma veche a bisericii. Mai există în muzeul bisericii o anaforniţă dăruită bisericii de Sfântul Constantin Brâncoveanu, precum şi alte obiecte de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi din întreg secolul al XIX-lea. (www.basilica.ro)