În perioada 5-8 iunie 2012, la Lisabona, în Portugalia, a avut loc cel de-al III-lea Forum Catolic-Ortodox European. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, delegat al Patriarhiei Române la eveniment a fost Preasfinţitul Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei.
Întrunirea s-a desfăşurat la Seminarul Notre-Dame de Fatima Lisboa II (Alfragide), sub copreşedinţia cardinalului Péter Erdö, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, preşedinte al Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa, şi Mitropolitul Gennadios de Sassima, reprezentant al Patriarhiei Ecumenice.
Tema forumului, "Criza economică şi sărăcia. Provocări pentru Europa de astăzi", a fost dezbătută din trei perspective: căutarea originilor crizei economice actuale, identificarea unor răspunsuri comune celor două Biserici la criza economică şi misiunea pe care Bisericile Ortodoxă şi Catolică sunt chemate să o desfăşoare în aceste momente dificile din viaţa Europei.
Comitetul de redactare alcătuit din PS Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei, PS Athenagoras, Episcop de Sinope, Roland Minnerath, Arhiepiscop de Dijon, şi Johan Bonny, Episcop de Antwerp, a elaborat un comunicat final ce rezumă subiectele dezbătute.
În comunicatul final redactat se arată că locuitorii Europei resimt repercusiunile crizei prin care trece întreg continentul, în special în ceea ce priveşte şomajul şi lipsa de perspectivă şi speranţă pentru viitor. Toţi europenii sunt îngrijoraţi de ceea ce îi aşteaptă în viitor. Bisericile Ortodoxă şi Catolică sunt conştiente de aceste suferinţe şi îngrijorări şi doresc să transmită un mesaj de încredere şi speranţă credincioşilor lor şi tuturor cetăţenilor europeni. Trebuie să ne păstrăm credinţa în Pronia Dumnezeiască şi în capacitatea noastră de a îndrepta greşelile din trecut şi avem responsabilitatea de a pune bazele unui viitor bazat pe dreptate şi pace.
De-a lungul istoriei, Europa a ştiut să-şi adapteze cursul destinului utilizând resursele gândirii şi moralei creştine extrase din Biblie, din Tradiţia patristică şi monastică şi din doctrina socială a Bisericii, toate acestea constituind un tezaur din care se împărtăşesc toate popoarele.
Mesajul Bisericilor priveşte poziţia şi rolul omului în creaţie, în societate şi, în special, în viaţa economică. Bisericile creştine învaţă că omul îşi găseşte împlinirea în Dumnezeu, Creatorul şi Mântuitorul său. Nimic din această lume nu îl poate împlini. Prin ceea ce îi oferă această lume, omul este chemat să descopere elementele care îl unesc cu alţi semeni pentru comuniunea cu Creatorul.
Ca un efect al procesului secularizării, numeroşi europeni s-au îndepărtat de această legătură firească cu Dumnezeu şi caută sensul vieţii dintr-o perspectivă exclusiv terestră. Ideologiile materialiste şi hedoniste au propus propriile puncte de vedere limitate, gândind că fericirea poate fi dobândită prin strângerea de bogăţii, că fericirea constă în satisfacerea tuturor dorinţelor şi că viaţa socială poate rezulta din alinierea tuturor intereselor private.
O criză antropologică şi spirituală ce implică aspecte morale şi culturale
Bisericile observă că criza prin care trecem nu este de natură exclusiv economică. Este mai degrabă o criză antropologică şi spirituală ce implică aspecte morale şi culturale, dar nu se limitează doar la ele. Am ajuns la acest punct din cauză că finanţarea a fost separată de economia reală, economia a devenit autonomă de controlul şi voinţa politică, iar politica este separată de etică. Luând în considerare experienţa noastră de prezenţă vie a lui Hristos în Biserica Sa, noi credem că printr-o întoarcere la Hristos şi o deschidere către Duhul Sfânt şi credinţa creştină, oamenii vor putea găsi un răspuns la cele mai profunde aspiraţii.
Societatea trebuie organizată astfel încât să servească interesele oamenilor, nu contra lor. Omul este, prin natura sa, o fiinţă socială care se împlineşte în primul rând prin intermediul familiei. Conform comunicatului final, Bisericile creştine resping individualismul care izolează persoanele, îndepărtându-le. Fiecare persoană are un scop în sine, deschis către iubirea infinită a lui Dumnezeu şi nu ar trebui să fie tratată ca un obiect de manevrat conform intereselor celor mai puternici. Creştinii sunt chemaţi să conlucreze cu toţi oamenii de bună credinţă pentru a construi o societate mai dreaptă şi mai umană.
Dacă europenii doresc să iasă din criză, în solidaritate cu restul omenirii, este necesar să înţeleagă că trebuie să-şi schimbe modul de a trăi. Pentru credincioşi, aceasta constă în restabilirea unei relaţii personale cu Dumnezeu în Treime, Care este comuniune de iubire. O astfel de relaţie trebuie să se întindă dincolo de simpla înţelepciune sau de convingerile etice. Criza poate deveni prilej pentru a da naştere unui sentiment benefic de conştientizare. Europenii trebuie să acorde activităţii economice un sens ce priveşte integral, nu trunchiat, persoana umană şi demnitatea sa. Acordând persoanei umane locul cuvenit, prin subordonarea economiei la obiective de dezvoltare integrală în solidaritate, îndreptând cultura către căutarea adevărului, oferind societăţii civile un spaţiu unde inteligenţa cetăţenilor să lucreze pentru bunăstarea semenilor, se vor crea condiţiile unui nou tip de relaţionare în ceea ce priveşte banii, producţia şi consumul. Bisericile încurajează creştinii să coordoneze slujirea lor la nivel local şi global pentru a-i ajuta pe cei ce trăiesc în condiţii precare şi să contribuie la dezvoltarea unei societăţi mai drepte.
În această schimbare inevitabilă, trebuie acordată prioritate angajării pe piaţa muncii. Trebuie să se acorde prioritate activităţilor ce creează locuri de muncă. Fiecare om trebuie să trăiască în condiţii demne şi să prospere prin munca sa în solidaritate cu semenii. Orice modalitate de corupţie sau exploatare trebuie eliminată.
Piaţa nu trebuie să fie o forţă oarbă şi anonimă. Este locul în care sunt schimbate mărfuri şi servicii utile cu scopul de a sprijini dezvoltarea materială, socială şi spirituală a oamenilor. Piaţa trebuie să fie reglementată în aşa fel încât să încurajeze dezvoltarea integrală a omului.
Vocaţia omului este de păzitor al creaţiei, nu de prădător
Raportul final al întrunirii mai atrage atenţia că trebuie să înceteze risipa resurselor creaţiei şi poluarea mediului în care trăim. Vocaţia omului este de păzitor al creaţiei, nu de prădător. Trebuie să fim conştienţi de datoria pe care o avem faţă de generaţiile viitoare, întrucât aceştia nu ar trebui să moştenească de la noi un mediu înconjurător poluat, în care să nu poată trăi. În lumea noastră globalizată, popoarele nu trebuie să fie guvernate prin egoism individual sau colectiv, ci printr-o politică de control şi de transparenţă a deciziilor.
În încheiere, reprezentanţii Bisericilor Ortodoxă şi Catolică prezenţi la întrunire au adresat cuvinte de încurajare guvernelor naţionale şi reprezentanţilor instituţiilor europene pentru eforturile de a identifica o cale mai dreaptă şi mai echitabilă pentru a depăşi criza economică şi financiară, acordând o atenţie specială ţărilor care se confruntă cu dificultăţi.
Cel de-al treilea Forum Catolic-Ortodox European a adresat un mesaj şi cetăţenilor ţărilor europene, cei de care depinde adoptarea unui nou mod de viaţă în societate. Acolo unde cetăţenii înţeleg necesitatea crucială de schimbare a modului de consum, reprezentanţii lor în Parlament îi vor urma, industria îşi va adapta alegerile, iar instituţiile de învăţământ vor educa un nou model de cetăţenie, prezentând mai multă sobrietate şi o mai mare solidaritate cu cei săraci. În cele din urmă, omul european va simţi bucuria de a reînnoi rădăcinile sale creştine şi de a cultiva dimensiunea spirituală a fiinţei sale, singura în măsură să împlinească acea căutare a fericirii şi a scopului său.
Precedentele ediţii ale Forumului Catolic-Ortodox European au avut loc la Trento, în Italia, între 11 şi 14 decembrie 2008, şi la Rhodos, în Grecia, între 18 şi 22 octombrie 2010.
.jpg)
