Alegerea noilor Adunări eparhiale în Patriarhia Română

2022 este an electoral în Biserica Ortodoxă Română. Procesul electoral a demarat deja la finele anului trecut la nivelul parohiilor, când s-au actualizat listele Adunărilor parohiale. În luna ianuarie, în zilele de 16 sau 23, în fiecare parohie din cuprinsul Patriarhiei Române ­s-a constituit noua Adunare parohială pentru mandatul 2022-2026. În ședința de constituire, fiecare Adunare parohială și-a ales organismele executive, Consiliul parohial și Comitetul parohial, cu ajutorul cărora va administra parohia în următorii patru ani.

În luna mai intrăm în cea de-a doua etapă a procesului electoral în care se vor înnoi Adunările eparhiale din fiecare eparhie a Patriarhiei Române. Urmează apoi ca fiecare Adunare eparhială ­să-și înnoiască Consiliul eparhial prin de­semnarea, din sânul ei, a nouă membri, trei clerici și șase mireni, pentru a se alătura, pentru un mandat de patru ani, membrilor perma­nenți ai Consiliului eparhial. Totodată, fiecare Adunare eparhială va desemna, tot din sânul ei, câte trei reprezentanți, un cleric și doi mireni, care să reprezinte eparhia în Adunarea Națională Bisericească. Potrivit calendarului stabilit, procesul electoral se va încheia în luna iulie 2022, prin convocarea de către Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de constituire, a noii Adunări Națio­nale Bisericești. „Adunarea eparhială este organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice și patrimoniale ale eparhiei”, se arată în art. 90 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române (în continuare Statut). Indiferent de rangul eparhiei - arhiepiscopie sau episcopie - și de mărimea ei, Adunarea eparhială este compusă din 30 de membri aleși pentru un mandat de patru ani, o treime clerici și două treimi mireni; acestora li se adaugă Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar ca membru de drept și chiriarhul ca președinte.

Pentru alegerea celor 30 de membri ai Adunării eparhiale, teritoriul fiecărei eparhii „se împarte în zece circumscripții electorale, astfel încât în fiecare circumscripție electorală să se aleagă un membru cleric și doi mireni”, aminteşte art. 65 din Regulamentul pentru alegerea, funcționarea și dizolvarea organelor deliberative și executive în parohiile, protopopiatele și eparhiile din Patriarhia Română (în continuare ROD). Lucrările din fiecare circumscripție electorală sunt prezidate de câte un preot delegat de chiriarh (art. 66 din ROD). În aceeași zi (anul acesta joi 5 mai sau joi 12 mai, în funcție de decizia fiecărui chiriarh, cf. Hotărârii Sfântului Sinod nr. 9678/2021), în fiecare circum­scripție electorală se constituie câte două colegii electorale, unul preoțesc și unul mirenesc.

Colegiul preoțesc, care se întrunește la ora 10 a.m. (art. 76 din ROD), este compus din „toți preoții și diaconii în funcție” (art. 91, ­al. 3 din Statut) la una din parohiile sau filiile din circumscripția respectivă; toți clericii cu drept de vot sunt înscriși în listele electorale alcătuite din vreme de Consiliul eparhial (art. 71, al. 3 din ROD). Cu aprobarea chiriarhului, în listele electorale pot fi înscriși și preoți și diaconi pensionari (în lista circumscripției în care locuiește fiecare), „precum și preoții și diaconii monahi care suplinesc sau deservesc o biserică parohială sau filială” (art. 71, al. 2 din ROD).

Preoții și diaconii care intenționează să candideze pentru unul din cele zece locuri rezervate clericilor în Adunarea eparhială trebuie să-și depună candidaturile „cel mai târziu cu 30 zile înainte de data fixată pentru alegere” (art. 75 din ROD) și să obțină „binecuvântarea (aprobarea scrisă a) ierarhului locului” (art. 91, al. 1 din Statut).

Ca orice lucrare creștinească, ședința colegiului electoral preoțesc debutează cu o rugăciune „pentru chemarea Sfântului Duh” (art. 78 din ROD). Secretarul desemnat provizoriu de delegatul eparhial face apoi apelul nominal după lista oficială; în cazul constituirii valabile a colegiului (cu prezența majorității absolute a alegătorilor înscriși în lista circumscripției), delegatul eparhial „va proceda la constituirea definitivă a biroului electoral, desemnând, cu consimțământul Adunării, (unul sau - n.n.) doi secretari și doi membri preoți, persoane de încredere” (art. 78 din ROD).

Apoi se trece la alegerea propriu-zisă. În circumscripțiile în care există un singur candidat, la propunerea delegatului eparhial, candidatul poate fi proclamat „ales prin aclamație”, procedura fiind similară cu cea de la nivel parohial, când Adunarea parohială aprobă prin aclamație lista membrilor propuși pentru Consiliul parohial sau pe cea a membrilor propuși pentru Comitetul parohial. „Dacă însă există glasuri potrivnice, atunci se procedează la votare” (art. 78 din ROD), prin vot secret, cu buletine, la fel procedându-se și în cazul în care există mai mulți candidați. Dacă nici unul dintre candidați nu întrunește majoritatea absolută a voturilor, „se procedează îndată la a doua votare”, declarându-se ales „acela care a întrunit numărul cel mai mare de voturi (majoritatea relativă)” (art. 83, al. 2 din ROD). În caz de paritate, se recurge la procedura apostolică de „tragere la sorți” (art. 83, al. 3 din ROD).

Despre toate operațiunile alegerii se încheie un proces-verbal după modelul prevăzut de Regulament (anexa nr. 10 din ROD); acest proces-verbal verificat și semnat în fața colegiului electoral de toți membrii biroului electoral al circumscripției va fi depus de președintele circumscripției, în cel mult 48 de ore, la biroul electoral eparhial (art. 84 din ROD). Totodată, clericul ales își va primi mandatul semnat de toți membrii biroului electoral al circum­scrip­ției; în cazul în care cel ales nu este de față, mandatul îi va fi transmis de președintele circumscripției „pe calea cea mai sigură” (art. 85 din ROD).

Imediat după încheierea ședinței colegiului electoral preoțesc, sub președinția aceluiași delegat eparhial, în fiecare circumscripție electorală începe ședința colegiului electoral mirenesc. Fiecare parohie are câte un reprezentant în colegiul electoral mirenesc. Acest reprezentant este desemnat de Consiliul parohial „dintre membrii Adunării parohiale” (art. 61, al. 1 din Statut) în ședința pe care preotul paroh o convoacă imediat după ce primește „ordinul circular eparhial în privința alegerilor” (art. 87, al. 1 din ROD). La finalul acestei ședințe se încheie un proces-verbal după modelul prevăzut de Regulament (anexa nr. 12 din ROD), în dublu exemplar, din care unul „se va încredința delegatului, pentru a-l prezenta biroului colegiului în locul, ziua și ora fixată pentru alegerea celor doi membri în Adunarea eparhială” (art. 87, al. 2 din ROD). Desemnarea de către Consiliul parohial a reprezentantului parohiei în colegiul electoral mirenesc trebuie dublată și de aprobarea protopopului (art. 61, al. 1 din Statut). Procedura de desemnare de către fiecare parohie a reprezentantului ei în colegiul electoral mirenesc se desfășoară, de regulă, în ultima decadă a lunii martie.

Persoanele care intenționează să candideze pentru unul din cele douăzeci de locuri rezervate mirenilor în Adunarea eparhială trebuie să fie înscrise „în una din listele membrilor Adunării parohiale de pe teritoriul eparhiei respective”, să aibă „vârsta de cel puțin 30 ani” (art. 88, al. 1 din ROD), „o viață nepătată și să aibă la activul lor merite reale pentru Biserică, pe teren cultural, social, de binefacere sau prin donațiuni făcute Bisericii” (art. 88, al. 2 din ROD), precum și „binecuvântarea (aprobarea scrisă a) ierarhului locului” (art. 91, al. 1 din Statut).

Desfășurarea ședinței colegiului electoral mirenesc urmează aceleași reguli ca ședința colegiului preoțesc, „cu deosebire că fiecare circumscripție alege doi membri mireni” (art. 89, al. 1 din ROD).

După ce Biroul electoral eparhial primește de la delegații eparhiali președinți de circum­scripții electorale toate procesele-verbale și celelalte acte referitoare la alegeri, chiriarhul va convoca noua Adunare eparhială (art. 94, al. 1 din ROD): „Adunările eparhiale de constituire vor avea loc, în tot cuprinsul Patriarhiei Române, în curs de 30 de zile de la data alegerii, la reședința Episcopiilor și Arhiepiscopiilor respective” (art. 96 din ROD).