La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Angajatorii nu acceptă persoane seropozitive
▲ O problemă pentru autorităţi o constituie generaţia de copii infectaţi înainte de 1989, care ajunge acum la vârsta la care apare nevoia de integrare socială şi profesională, a declarat directorul executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Iulian Petre ▲ Preşedinta Comisiei de Medicina Muncii, din cadrul Ministerului Sănătăţii, prof. dr. Elena Naghi, a precizat că sunt situaţii în care medicii de medicina muncii sunt presaţi de angajatori să nu dea aviz favorabil persoanelor seropozitive ▲
Fenomenul discriminării în rândul persoanelor seropozitive în câmpul muncii este îngrijorător, relevă concluziile cercetării „HIV/SIDA şi locul de muncă“, cercetare realizată de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), în România. Potrivit cercetării, numărul celor dispuşi să angajeze persoane seropozitive este foarte scăzut, iar angajatorii nu cunosc şi nu aplică, decât într-o proporţie foarte mică, legislaţia referitoare la persoanele cu handicap/persoanele seropozitive. Studiul mai evidenţiază că numărul persoanelor seropozitive angajate, care şi-au făcut cunoscut statutul, este îngrijorător de mic, iar politica la locul de muncă nu este susţinută de informare şi de educare, pentru a ajuta lucrătorii să înveţe despre realităţile şi miturile transmiterii virusului HIV/SIDA, să înţeleagă că nu trebuie să se teamă să lucreze cu o persoană seropozitivă atâta vreme cât nu vin în contact direct cu sângele acesteia. Generaţia de copii infectaţi înainte de ’89 - o problemă pentru autorităţi „Generaţia de copii infectaţi în perioada de dinainte de 1989 ajunge acum la vârsta la care apare nevoia de integrare socială şi profesională, iar, pentru asta, trebuie să se găsească soluţii“, a declarat directorul executiv al UNOPA, Iulian Petre. Şeful UNOPA a menţionat că trebuie să se clarifice aspectele legislative legate de persoanele seropozitive în raport cu legislaţia muncii, astfel încât să existe o legislaţie unitară. Dr. Rodica Mătuşa, de la Asociaţia „Speranţa“, din Constanţa, a declarat că asociaţia a realizat două lucruri importante pentru seropozitivi. „În primul rând, i-am ajutat aproape pe toţi să urmeze opt clase, pe mulţi chiar şi liceul, iar o parte dintre aceştia vor să urmeze o facultate. Al doilea lucru important este baza de practică, o seră cu flori din Olanda şi o microfermă, unde tinerii seropozitivi interesaţi pot lucra“, a precizat medicul constănţean. Angajatorii îi presează pe medici să nu dea aviz favorabil persoanelor cu handicap Preşedinta Comisiei de Medicina Muncii din Ministerul Sănătăţii, prof. dr. Elena Naghi, a declarat că nu se cunoaşte exact numărul tinerilor infectaţi cu HIV care au solicitat un loc de muncă, dar sunt situaţii în care medicii de medicina muncii sunt presaţi de angajatori să nu dea aviz favorabil persoanelor cu handicap, inclusiv persoanelor seropozitive. În opinia Elenei Naghi, legislaţia ar trebui clarificată în special în ceea ce priveşte confidenţialitatea, deoarece acest termen nu există în relaţia medic-angajat. Reprezentanta Autorităţii Naţionale a Persoanelor cu Handicap, Andreea Pascu, a spus că, deşi persoanele seropozitive beneficiază de reglementări cu privire la gradul de handicap, foarte puţine apelează la ele, de teama că ar putea fi izolaţi de societate.