Apariţie unicat în spaţiul academic

În seria de "Scrieri transilvane", Editura Böhlau a editat, cu purtarea de grijă a lui Karl Schwarz şi Ulrich Wien (editorii întregii serii), lucrarea profesorului de teologie de la Sibiu, dr. Paul Brusanowski, "Statutele bisericeşti ale Bisericii Ortodoxe Române", de la primele astfel de orânduiri apărute în Transilvania, cele din Bucovina, din vechiul Regat al României şi, desigur, cele de după Marea Unire până la ultimul Statut de organizare şi funcţionare adoptat în anul 2008.

Autorul nu este un neofit în asemenea abordări canonico-istorice, el publicând anterior în limba română o serie de studii şi volume referitoare la legislaţia bisericească din România de azi şi evoluţia sa istorică, sau studii referitoare la instanţele de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, fiind din acest punct de vedere un bun cunoscător al problematicilor de drept religios din ţara noastră. Având în vedere formaţia de istoric a autorului, lucrarea debutează cu o prezentare istorică asupra ţării şi a creştinismului de sorginte apostolică de pe aceste meleaguri şi evoluţia sa din Transilvania, Bucovina şi din vechiul Regat.

Analiza şi prezentarea statutelor ce au guvernat viaţa bisericească din teritoriile româneşti respectă ordinea cronologică şi încep cu prezentarea şi analizarea "Statutului Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria şi Transilvania", întocmit de mitropolitul Andrei Şaguna de la Sibiu. Cuprinsul acestei legiuiri este prezentat după principiile cuprinse şi introduse în mare parte de el, precum autonomia bisericească, sinodalitatea înţeleasă ca şi constituţionalism în Biserică şi reprezentativitatea de 2/3 a laicilor în organismele de conducere ale Bisericii, acest din urmă principiu fiind unul de-a dreptul revoluţionar şi care a supravieţuit mai mult sau mai puţin de-a lungul timpului în legislaţiile ulterioare ale Bisericii româneşti.

Elemente de drept eclesial civil

În paginile următoare este realizată o prezentare deosebit de utilă cercetătorilor în domeniul dreptului eclesial civil, atât de răspândit la universităţile din afară, autorul referindu-se la legislaţia privitoare la Biserică, ce a fost elaborată după Revoluţia de la 1848 şi, ulterior, în Regatul României. Sunt prezentate fiecare dintre legile emise şi promulgate în perioada de până la Marea Unire, cu aspectele sale pozitive şi negative privitoare la Stat sau la Biserică. Ceea ce impresionează este faptul că la finalul capitolului sunt, în traducere germană, fiecare dintre izvoarele legislative analizate.

Situaţia Bisericii Ortodoxe din Bucovina este analizată în partea a treia a lucrării, prin prezentarea evoluţiei istorice a Bisericii de aici şi analizarea izvoarelor legislative după care s-a condus Biserica din această parte de ţară.

După realizarea unităţii statale româneşti, a fost nevoie ca şi legislaţia internă bisericească şi cea statală, cu privire la Biserică, să corespundă noilor realităţi. Aceste schimbări şi evoluţii sunt prezentate de autor atât din punct de vedere istoric, cât şi juridic, izvoarele fiind plasate la finalul capitolului în traducere germană. Întreaga situaţie juridică a Bisericii din perioada comunistă este prezentată în capitolul cinci, fiind prezentat şi analizat Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii, ce a fost elaborat în timpul patriarhului Justinian Marina, cu toate modificările survenite de-a lungul timpului, până la elaborarea Statutului din anul 2008.

Clarificări pentru înţelegerea mediului cultural

În cadrul paginilor în care izvoarele legislative sunt prezentate în traducerea germană, autorul vine cu nenumărate clarificări la subsolul paginii, prin care un cititor neavizat în chestiunile de organizare internă ale Bisericii Ortodoxe Române este introdus în acest mediu, fiindu-i clarificate toate noţiunile pe care autorul le-a considerat ambigue sau necunoscute celor care provin din alte spaţii culturale.

Prin această lucrare, evoluţia legislativă a Bisericii Ortodoxe Române este mult mai facil de studiat de către cercetătorii de limbă germană, şi nu numai, trebuind spus faptul că asemenea studii referitoare la Biserica noastră lipsesc în spaţiul cercetării academice occidentale.