Arheologii timişoreni se luptă cu interesele investitorilor imobiliari

▲ Conducerea Muzeului de Istorie a Banatului din Timişoara a anunţat că va înştiinţa Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional cu privire la faptul că o firmă a demarat săpăturile pentru construirea unui hotel de patru stele într-o zonă istorică a oraşului, fără a se face, în prealabil, descărcarea de sarcină arheologică ▲

Directorul Muzeului Banatului, Dan Ciobotaru, a declarat că legea nu permite deschiderea de şantiere fără obţinerea, în prealabil, a unui astfel de aviz. Dan Ciobotaru spune că respectiva firmă a intrat cu buldozerul în teren, în baza unui aviz „discutabil“, eliberat de Comisia Zonală a Monumentelor. „În mod obligatoriu, prima dată trebuie ca arheologii să verifice în teren dacă sunt sau nu vestigii în zonă, mai ales că vorbim de un areal cu cea mai mare încărcătură istorică, situat chiar în vatra oraşului“, a spus Dan Ciobotaru. Directorul Muzeului Banatului s-a declarat extrem de nemulţumit de situaţia nou creată, deoarece nu este pentru prima dată când constată astfel de „deficienţe“ ale Comisiei de Monumente, comisie despre care spune că a eliberat şi în trecut avize „discutabile“. „Voi cere oprirea imediată a lucrărilor de la hotelul de la intersecţia străzilor Ungureanu cu «de Savoya», până când arheologii vor controla fiecare centimetru de teren, de unde pot scoate la iveală posibile ruine şi obiecte vechi, cu o mare valoare istorică“, a spus directorul.

Oamenii de afaceri au presat ani de zile autorităţile

Locaţia unde se doreşte ridicarea hotelului de 4 stele este râvnită, de ani de zile, de mulţi oameni de afaceri, dar primarul Timişoarei s-a opus derulării unor proiecte imobiliare în această zonă, cerând să se păstreze arcadele şi temelia de cărămidă a ruinelor. Directorul Muzeului de Istorie a Banatului a precizat că, în ciuda opoziţiei municipalităţii, în urmă cu trei ani, au fost distruse „ca peste noapte“ arcadele şi pilonii multiseculari, care stăteau în calea investitorilor. În urmă cu circa doi ani, o echipă mixtă de control, formată din reprezentanţi ai Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Timiş şi de la Ministerul de Interne, a verificat situaţia clădirii de pe strada „Eugeniu de Savoya“ nr. 16. Clădirea fusese cumpărată de patroana unui lanţ de farmacii, consilier local la acea dată. Scandalul izbucnit pe marginea imobilului cu valoare de patrimoniu a început în toamna anului 2000, imediat după ce noul proprietar a ajuns consilier municipal şi preşedinte al Comisiei de Urbanism. Potrivit datelor prezentate de directorul Dan Ciobotaru, consilierul municipal a închiriat respectivul imobil de la Primărie, pentru a deschide magazine de lux. Prin contractul încheiat cu municipalitatea, noul proprietar s-a obligat să expertizeze clădirea, să o restaureze respectând arhitectura zonei, dar şi să conserve elementele de valoare ale clădirii, care fusese declarată ca având valoare de patrimoniu cultural de interes naţional. Toate aceste lucrări trebuiau finalizate în 2005. Între timp, din monument s-a ales praful, dar a crescut foarte mult valoarea terenului. Directorul Muzeului de Istorie spune că, deşi aceste clauze nu au fost respectate, chiriaşa a reuşit în final să cumpere spaţiul de 465 metri pătraţi, după mai multe procese, cu 200 euro/mp, într-o zonă unde preţurile terenurilor se licitează de zece ori mai mult.

Un loc încărcat de istorie, dar şi de posibile comori

Pentru arheologi, vatra vechii cetăţi a oraşului este deosebit de importantă, mai ales că se presupune că peste 90% dintre comorile ascunse în zona Banatului nu au fost încă descoperite. „Este şi cazul unei comori inestimabile, despre care se presupune că ar fi fost îngropată de turci în vechea cetate a Timişoarei, în ziua capitulării în faţa armatei conduse de Eugeniu de Savoya, la 13 octombrie 1716“, spune directorul Muzeului Banatului.