La opt ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, cel care a păstorit Eparhia Maramureșului și Sătmarului mai bine de un sfert de secol (1990‑2016), miercuri, 30 octombrie,
Arhiepiscopul Mirelor Lichiei cinstit la Mănăstirea Coșula din județul Botoșani
Mănăstirea Coșula din județul Botoșani și-a serbat hramul de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae. Sfânta Liturghie a fost săvârșită cu acest prilej de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Din sobor au făcut parte părintele arhimandrit Calinic Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula, și părinții stareţi ai mai multor mănăstiri din judeţele Neamț și Botoşani.
„Dumnezeu Se descoperă prin oameni și în evenimente ce ne sunt puse înainte de la începutul lumii. De atunci vedem lucrările minunate ale lui Dumnezeu de care facem pomenire: trecerea poporului iudeu prin pustie, îndrumați și îndemnați de Moise, luminați și călăuziți prin nor luminos, minunea făcută de Ilie, când a oprit cerul de a mai ploua trei ani și șase luni, minune pomenită până în zilele noastre, iar profetului Ilie ne rugăm și acum la vreme de secetă. Pomenim de Prorocul David, pomenim de cei trei tineri care au pătimit în cuptor și s-a arătat minune preaslăvită în timpul lor. Facem aceste pomeniri din Vechiul Testament, ca și cele din Noul Testament, în Noul Legământ, pomenirea sfinților, care au fost luminați de Dumnezeu. Facem pomenirea lor nu doar pentru a ne aminti de anumite fapte minunate, ci înțelegând că ele devin experiențe ale neamului omenesc”, a spus ierarhul în cuvântul de învățătură.
Părintele stareț Calinic Chirvase a rostit un cuvânt mulțumind ierarhului pentru slujire.
La final, ierarhul împreună cu soborul au sfințit o cruce de piatră ridicată în curtea așezământului monahal.
Inclusă pe lista monumentelor istorice
Coșula este o mănăstire de călugări, situată la o distanța de aproximativ 20 kilometri sud-est de municipiul Botoșani. Ea a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaș Coșolvei, sfetnicul domnitorului Petru Rareș, pe malul stâng al râului Miletin. Mănăstirea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești. În secolele XVII-XVIII, așezământul reprezenta un important centru duhovnicesc și cultural, având peste 1.000 de călugări. În 1908, complexul monahal a fost părăsit, devenind biserică parohială. A fost reînființat în 1991. Ansamblul Mănăstirii Coșula este inclus pe lista monumentelor istorice.
În data de 15 mai 2016, 3.000 de credincioși au fost prezenți la slujba de resfințire a bisericii Mănăstirii Coșula, ce a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, împreună cu un sobor de ierarhi. La final, ca o încununare a tuturor eforturilor depuse, starețul Mănăstirii Coșula, părintele Calinic Chirvase, a fost hirotesit de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan întru arhimandrit, ca urmare a aprobării, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a ridicării preacuvioşiei sale la această treaptă de slujire în Biserică. Lucrările de reabilitare a Complexului Monahal Coșula au fost realizate în baza unui proiect cu finanțare europeană în valoare de aproximativ 15 milioane de lei. Proiectul, care a fost implementat de Consiliul Județean Botoșani, în parteneriat cu Mănăstirea Coșula, a urmărit reabilitarea Bisericii „Sfântul Nicolae”, a Casei Egumenești, a turnului clopotniței, a arhondaricului, a hrubelor și a zidurilor de incintă, dar și sistematizarea și reabilitarea infrastructurii conexe, începând de la căile de acces auto, parcări și alei. De asemenea, în proiect s-a avut în vedere amenajarea și dotarea Complexului Monahal Coșula în vederea includerii acestuia într-un circuit turistic cultural și religios.