Armata egipteană, căreia preşedintele Hosni Mubarak i-a încredinţat conducerea ţării când a demisionat, se confruntă cu sarcina colosală de a restaura stabilitatea şi de a răspunde aspiraţiilor de schimbare democratică ale poporului, comentează AFP. Transferul puterii către instituţia militară, în cea mai populată ţară din lumea arabă, a fost anunţat vineri, în declaraţia laconică a vicepreşedintelui Omar Suleiman, care menţiona demisia preşedintelui Hosni Mubarak.
Consiliul suprem al Forţelor armate, condus de ministrul Apărării, Mohamed Hussein Tantaui, este de acum responsabil cu "gestionarea afacerilor ţării", a declarat Suleiman. Armata a declarat că va fi garantul unor "alegeri libere şi transparente" şi a asigurat că va anula starea de urgenţă menţinută pe tot parcursul preşedinţiei lui Mubarak, imediat ce situaţia va reveni la normal. De asemenea, s-a promis o "tranziţie paşnică a puterii pentru a se ajunge la o societate democratică liberă", subliniind "necesitatea revenirii la muncă în instituţiile statului şi întoarcerea la o viaţă normală" şi avertizând "împotriva oricărui afront la adresa securităţii naţionale şi a cetăţenilor". "Armata este percepută ca un garant, ca un mediator, între o putere absentă şi revolta străzii", consideră Amr al-Shobaki, de la Institutul al-Ahram de studii politice şi strategice. Apreciată - spre deosebire de poliţie - de populaţie, care a fraternizat adesea cu militarii în timpul manifestaţiilor, armata moşteneşte o ţară cu o economie grav afectată de 18 zile de criză, părăsită de turişti, cu Bursa închisă şi investitori străini extrem de precauţi. Totuşi, armata egipteană, care are aproape 470 mii de membri, a oferit Egiptului toţi preşedinţii, după înlăturarea monarhiei, în 1952.
.jpg)
