De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Ars Incognita, lumea unui iconar din secolul al XVIII-lea“
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în parteneriat cu Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi în colaborare cu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul ASTRA din Sibiu şi Biblioteca Judeţeană Mureş din Târgu-Mureş, prezintă, în perioada 7-31 august, Expoziţia „Ars incognita. Fascinanta lume a unui iconar din secolul XVIII“. Vernisajul are loc mâine, de la ora 17:00.
Curatorii expoziţiei sunt acad. Marius Porumb, de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, dr. Ana Dumitran de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi pr. Siluan Timbuş de la Mănăstirea Nicula, judeţul Cluj. La vernisajul expoziţiei este aşteptat să participe Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.
Curajoasa abordare a picturii vechilor biserici româneşti, datorată în mare parte unor artişti anonimi, este relevantă în expoziţia ce se anunţă a fi şi un mod de cunoaştere a universului spiritual al credincioşilor, prin prezenţa icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Dragomireşti din Maramureş. Maestrul anonim, a cărui creaţie va putea fi admirată în sălile Muzeului Etnografic al Transilvaniei (MET), unde vor fi expuse circa 30 din lucrările sale, a activat în localităţi din jurul Clujului şi în Sălaj, cea mai timpurie atestare fiind din 1748, iar cea mai târzie din 1779, se arată într-un comunicat al MET. Deoarece nu a fost identificată nicio lucrare semnată, arta acestui pictor rămas anonim nu a constituit subiectul unor lucrări ştiinţifice, fiind practic necunoscută. Opera Maestrului anonim este restituită acum pentru prima dată, sub semnul tainei care, în tradiţia bizantină, a îmbinat calităţile artistice cu revelaţia divină, însuşi Dumnezeu fiind accesibil simbolic oamenilor prin icoanele înfăptuite cu smerenie şi credinţă.
Binecredincios şi înzestrat cu talent, Maestrul anonim al icoanelor clujene şi sălăjene se numără printre pictorii aleşi a fi autori ai unor icoane miraculoase, una din picturile sale, icoana Maicii Domnului cu Pruncul din Mănăstirea maramureşeană de la Dragomireşti, dovedindu-se incombustibilă, fiind singura supravieţuitoare a incendiului care a mistuit, în 1949, biserica mănăstirii.
Icoana miraculoasă de la Dragomireşti îmbogăţeşte expoziţia nu numai din dorinţa de a-l cunoaşte mai bine pe pictor, dar este importantă mai ales ca experienţă a trăirii personale a credinţei şi evlaviei, una din componentele esenţiale de a fi a icoanei bizantine, pe parcursul istoriei sale, fiind calitatea sa de a mijloci prezenţa reală a divinităţii.
Expoziţia îşi propune să îmbine latura estetică şi artistică a icoanei cu cea spirituală, taumaturgică şi transcendentală, propunând o cunoaştere deopotrivă din exterior şi interior a unui obiect al credinţei aproape nelipsit din universul cotidian, dar căruia adesea îi este uitată adevărata semnificaţie, conform comunicatului MET.
Icoanele vindecătoare
Expoziţia „Ars incognita. Fascinanta lume a unui iconar din secolul al XVIII-lea“, care va fi găzduită de MET în perioada 7-31 august, marchează, pe de o parte, una din cele mai importante sărbători ale Creştinătăţii - Adormirea Maicii Domnului, din 15 august -, iar, pe de altă parte, propune publicului vizitator întâlnirea cu o latură mai puţin acceptată astăzi a artei religioase, cea taumaturgică.
Calităţile terapeutice ale icoanelor, vindecările miraculoase săvârşite de-a lungul timpului de unele dintre ele, sunt percepute de omul modern cel mult ca pagini desprinse din romanele de aventuri ale lumii medievale.
Ele au fost însă părţi componente ale vieţii cotidiene pentru un lung şir de generaţii anterioare, iar a încerca o asemenea trăire, astăzi, poate fi un bun prilej de cunoaştere deopotrivă a trecutului, ca şi a motivaţiilor care guvernează viaţa. Insolita ofertă muzeografică, prin care publicul este invitat să descopere nu doar frumuseţea estetică a icoanei, ci să-i perceapă, cu toate simţurile, semnificaţiile şi atribuţiile, se va materializa prin prezenţa, la vernisajul expoziţiei (din 7 august, ora 17), a icoanei Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Dragomireşti, una dintre icoanele făcătoare de minuni ale Transilvaniei, operă a Maestrului anonim pe care expoziţia îl comemorează.
Pictată în jurul anului 1750 pentru o biserică din apropierea Dejului, icoana a fost dusă la Dragomireşti de monahul Pimen Moldovan, reîntemeietorul mănăstirii maramureşene, în anii 1925-1927.
În 1949, noul lăcaş de rugăciune a fost incendiat, singura supravieţuitoare fiind această icoană a Maicii Domnului, care de atunci este înconjurată cu o veneraţie specială, ca o veritabilă făcătoare de minuni. Prin acest miracol al incombustibilităţii, icoana s-a alăturat celorlalte Fecioare transilvănene care au devenit obiectul pelerinajelor, cea mai cunoscută astăzi fiind icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Nicula.
Prin prezenţa acestei icoane în expoziţie, publicul este invitat la o clipă de reculegere, de întâlnire cu sinele, în spiritul în care, în veacurile anterioare, lipsiţi de orice mijloace profilactice şi aflaţi la cheremul bunului plac al celor puternici, oamenii s-au abandonat credinţei în Dumnezeu, cerând „cele de folos vieţii şi pace sufletelor“. Parte a istoriei, în oricare dintre laturile sale (politică, economică, religioasă, escatologică), această credinţă a oferit alinare şi speranţă, iar capacitatea sa de a face minuni nu a fost încă epuizată, se arată în comunicatul MET.