▲ Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Apelor Prut, cei mai mari poluatori din zonă sunt fermele zootehnice ▲ „În arealul administrat de noi sunt identificate 30 de localităţi situate în astfel de zone vulnerabile la nitraţii proveniţi din activităţile agricole, 4 fiind în judeţul Botoşani, 19 în judeţul Iaşi şi 7 în Galaţi“, a precizat şeful DAP Iaşi, Corneliu Creţu ▲
Direcţia Apelor Prut (DAP) Iaşi analizează un plan de măsuri pentru reducerea poluării apelor din toate categoriile de surse poluatoare: industrie, agricultură, aglomerări umane şi alterări hidromorfologice. Prima întâlnire de informare - consultare, dintr-o serie de patru, care se vor desfăşura în această toamnă, a abordat programele de măsuri pentru reducerea poluării cauzate de activităţile agricole, la nivelul apelor din bazinul hidrografic Prut. Directorul DAP Iaşi, Corneliu Creţu, susţine că, în ceea ce priveşte agricultura, o primă categorie de surse de poluare o reprezintă fermele zootehnice. Astfel, în bazinul hidrografic Prut s-a realizat planul de măsuri de bază pentru 70 de ferme. Dintre acestea, 13 sunt încă neconforme şi nu se încadrează în prevederile legislative obligatorii. O altă categorie de surse poluatoare include stocarea şi împrăştierea necorespunzătoare a gunoiului de grajd, a fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor, precum şi utilizarea improprie a terenului. „În acest caz, măsurile de bază necesare vizează, în primul rând, aplicarea programelor de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. În arealul administrat de DAP Iaşi sunt identificate 30 de localităţi situate în astfel de zone vulnerabile la nitraţii proveniţi din activităţile agricole, 4 fiind în judeţul Botoşani, 19 în judeţul Iaşi şi 7 în Galaţi“, a precizat şeful DAP Iaşi.
Măsuri pentru reducerea emisiilor de substanţe fitosanitare
Un alt aspect discutat de conducerea Direcţiei Apelor Prut vizează luarea de măsuri pentru reducerea emisiilor de substanţe fitosanitare. Corneliu Creţu a precizat că programele de reducere a poluării cauzate de activităţile agricole vor cuprinde măsuri de bază, obligatorii, care implementează legislaţia comunitară privind protecţia apelor şi, acolo unde va fi cazul, măsuri suplimentare. „Prioritizarea măsurilor se va face pe baza analizei cost-eficienţă şi a consultării părţilor interesate. De altfel, procesul de consultare şi participare publică reprezintă centrul de greutate pentru elaborarea unui plan de management realist şi eficient“, a precizat directorul DAP. La întâlnirea de joi au luat parte reprezentanţi ai unor ferme şi complexe agrozootehnice, ai asociaţiilor agroprofesionale şi ai autorităţilor locale din zonele declarate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitraţi proveniţi din activităţi agricole. La discuţiile pe această temă au fost invitaţi şi specialişti din cadrul instituţiilor responsabile cu implementarea şi aplicarea legislaţiei în vigoare: Direcţia Apelor Prut, Sistemele de Gospodărire a Apelor, Agenţii Regionale şi Locale de Protecţia Mediului, Direcţii Agricole Judeţene, Oficii Judeţene pentru Studii Pedologice şi Agrochimice şi Agenţii de Consultanţă Agricolă.
.jpg)
