Basmul românesc - expresie a înțelepciunii poporului credincios

Evenimentul de astăzi, găzduit de sala mare a Ateneului Român, este încununarea activităților organizate de radioul Patriarhiei Române în cadrul proiectului „Culori radiofonice în 1001 de voci”, dedicat copiilor și tinerilor cu deficiențe de vedere din România. Proiectul s‑a des­fășurat în perioada mai 2014 - februarie 2016 și a mobilizat 21 de copii și tineri nevăzători, elevi ai Școlii pentru Deficienți de Vedere și ai Liceului Tehnologic Special „Regina Elisabeta”, din București.

Acești copii și tineri au fost pregătiți de persoane specializate în muzică, teatru, regie, jurnalism și psihologie pentru a interpreta 124 de personaje din cinci basme românești: „Făt‑Frumos din lacrimă”, „Prâslea cel voinic și merele de aur”, „Zâna Zorilor”, „Ha­rap‑Alb” și „Greuceanu”.

Patriarhia Română a binecuvântat și susținut această ini­țiativă a radioului TRINITAS pentru a arăta că tinerii și copiii cu dizabilități din România trebuie sprijiniți să‑și pună în valoare talentele și că este posibilă implicarea lor în domenii care le deschid noi direcții de integrare și dezvoltare profesională.

Vocile lor au reușit „să dea viață” fiecărui personaj de basm, depășind orice prejudecăți și demonstrând că arta nu are handicap, oferindu‑le ascultătorilor ocazia de a pătrunde în lumea frumoasă a basmului românesc, care este o expresie a înțelepciunii românești inspirate de credința religioasă populară și morala creștină.

Basmul românesc este expresie a sufletului poporului ca o punere laolaltă a năzuințelor, sentimentelor și ideilor sale, născute din speranța biruinței binelui ca valoare eternă, în mijlocul difi­cultăților vremelnice.

În poveștile românești, eroul principal este „fiu de împărat”, așa după cum creștinul ortodox este chemat să devină permanent „fiu al Împărăției Cerurilor”. În călătoria sa, care poate fi înțeleasă ca drum al vieții, el luptă împotriva forțelor întunericului acestei lumi, împotriva răutăților de tot felul. Eroul are nevoie de arme: sabia, arcul, scutul și coiful, care sunt înțelese simbolic ca „arme ale luminii”, așa după cum îndeamnă Sfântul Apostol Pavel pe toți creștinii: „să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii” (Romani 13, 12). Lupta eroului din poveste împotriva zmeilor și a altor forțe ale răului este lupta creștinului împotriva ispitelor, păcatelor și patimilor egoiste care amenință mai ales sufletele tinere, sincere, dar lipsite de experiența vieții.

Basmele românești descriu întâmplări din care mai ales tinerii au de învățat. Tânărul din basmele românești se află la vârsta deciziilor, la vârsta maturizării prin contactul cu o lume pe care nu o cunoaște suficient, dar în care, pentru a putea reuși și pentru a‑și păstra sufletul luminos, are nevoie de sfaturile părinților. Respectul tânărului față de părinți este indicat, în basm, prin gesturi simbolice: eroul sărută mâna tatălui său și mâna Sfintei Duminici.

Tânărul din poveste este chemat să devină el însuși împărat, adică stăpân pe sine, viteaz și înțelept, drept și milostiv. Eroi precum Prâslea sau Harap‑Alb, spre deosebire de frații lor mai mari, nu preferă confortul casei părintești, ci urmează drumul luminos spre care sunt chemați, fiind credincioși, curajoși, cinstiți și milostivi. Ei pot fi frumoase exemple pentru tinerii de azi, aflați în căutarea sensului vieții și a valorilor netrecătoare.

În acest sens, se remarcă faptul că eroul Harap‑Alb primește ajutorul care îi permite să pornească la drum, numai după ce oferă milostenie unei femei în vârstă, o simplă bătrână, dar care era, de fapt, Sfânta Duminică. De asemenea, personajele principale ale acestor povestiri cinstesc zilele de sărbătoare creștine și zilele de post. Astfel, Sfânta Vineri, prezentă dese­ori ca personaj în basme, este, de fapt, Sfânta Parascheva, „cea mult folositoare”, după cuvântul grecesc , care înseamnă ziua de vineri din timpul săptămânii.

Dumnezeu este prezent în basmele populare ca fiind Creatorul și călăuzitorul lumii, iar eroii din poveste, precum Greuceanu, invocă numele lui Dumnezeu când se află în fața unei încercări, având conștiința că Dumnezeu este călăuzitorul lor, iar înainte de a porni la drum se reculeg în rugăciune. Uneori, întâmplările din poveste sunt istorisite în spiritul înțelep­ciunii populare creștine care sugerează legături între cele trei zile pe care Hristos Domnul le‑a petrecut în mormânt, înainte de Învierea Sa din morți, și călătoria de trei zile a lui Greuceanu, precum și devenirea lui ulterioară.

Ca expresie a înțelepciunii populare artistice, basmul românesc ne învață, de fapt, că Dumnezeu cheamă pe toți oamenii la o misiune mai înaltă, însă puțini răspund chemării Sale. Uneori, devin eroi cei care s‑au născut cu mai puține șanse de afirmare, așa cum sunt Prâslea și Harap‑Alb. Ambii eroi s‑au născut ultimii între frații lor, dar, cu timpul, s‑au arătat mai vrednici decât ei. Din acest punct de vedere, cele două povestiri menționate mai sus seamănă oarecum cu istorisirea biblică despre Iosif și frații săi, relatată în cartea Facerea, capitolele 37‑50. Iar drumul pe care eroul din basmul românesc este chemat să îl parcurgă este în realitate însuși drumul vieții.

Astăzi, este semnificativ și admirabil faptul că, în proiectul „Culori radiofonice în 1001 de voci”, aceste basme tradiționale românești sunt interpretate, potrivit rigorilor teatrului radiofonic, de tineri cu dificultăți de vedere, dintre care unii sunt total nevăzători. Atenția, căldura și priceperea cu care acești tineri au reușit să interpreteze personajele din basmele românești amintite aici sunt dovada vizibilă a talentelor dăruite lor de Dumnezeu, pe care însă ei le‑au cultivat și înmulțit în cele peste 180 de ore de înregistrare în Studioul Radio TRINITAS din București. În semn de apreciere și recunoștință pentru această mare realizare, dorim să oferim fiecăruia dintre cei 21 de tineri Diploma de onoare a Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române.

De asemenea, adresăm mul­țumiri și felicitări persoanelor care au sprijinit financiar proiectul „Culori radiofonice în 1001 de voci”, precum și persoanelor care s‑au implicat artistic pentru realizarea celor cinci CD‑uri cu basme tradiționale românești. În semn de prețuire, le oferim acestor persoane Ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și respectiv Diploma și Medalia omagială „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”.

În final, mulțumim conducerii Ateneului Român și tuturor celor care au organizat acest eveniment de încheiere a proiectului „Culori radiofonice în 1001 de voci” și de lansare a CD‑urilor conținând cele cinci basme tradiționale româ­nești. Avem speranța că aceste realizări artistice vor aduce bucurie și lumină în sufletele ascultătorilor. Ne rugăm lui Dumnezeu să dăruiască tuturor copiilor și tinerilor încredere și curaj în cultivarea talentelor proprii spre bucuria lor și a noastră a tuturor care îi iubim și îi prețuim.

† Daniel
Patriarhul României

Cuvânt rostit marți, 5 aprilie 2016, la încheierea proiectului „Culori radiofonice în 1001 de voci”, realizat de Radio TRINITAS în perioada mai 2014 - februarie 2016.