Urmare a hotărârii Sfântului Sinod, prin care 2008 este numit „Anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii“, în zilele de 23 şi 24 mai, la Galaţi s-a desfăşurat Simpozionul Naţional „Biblia de la Bucureşti - 1688, monument de cultură, limbă şi spiritualitate românească“. Evenimentul, găzduit de sala „Episcop Melchisedec Ştefănescu“ a Centrului Eparhial a fost organizat cu binecuvântarea Preasfinţitului Casian, Episcopul Dunării de Jos, de Departamentul teologic al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi.
Deschiderea lucrărilor simpozionului a fost oficiată de Episcopul Dunării de Jos, PS Casian care, în cuvântul său, a rememorat semnificaţiile culturale ale anului în curs: 320 de ani de la prima tipărire integrală a Bibliei în limba română (în 1688) şi 500 de ani de la tipărirea primei cărţi pe pământ românesc - Liturghierul de la 1508. Preasfinţia Sa a subliniat marea importanţă, pentru cultura românească şi pentru cea europeană, a secolelor XIV-XVII, care fac din Biserica noastră „şcoala neamului românesc“. Ediţiile monumentale de la Bălgrad (1648) şi Bucureşti (1688) se nasc din truda fără de odihnă a unor pasionaţi traducători şi tipografi şi sintetizează valoarea manuscriselor româneşti şi slavone şi a tipăriturilor anterioare.
Numele şi activitatea lui Macarie Ieromonahul, ale lui Filip Moldoveanul, ale diaconului Coresi şi fiului său, Şerban, ale Sfântului Ierarh Dosoftei, Mitropolitului Simeon Ştefan, ale fraţilor Greceanu au străbătut într-o clipă veacurile, arătându-se aievea, prin evocările ce s-au făcut, au sacralizat şi au înfiorat atmosfera ştiinţifică din cadrul dezbaterilor.
„Lumini din luminile“ marilor traducători
Efortul acestor iluştri născători de limbă română a fost continuat de alţi ctitori, mai noi, neuitaţi, numiţi la simpozion „următori şi lumini din luminile acelora“: fericiţii întru adormire patriarhii Justin şi Teoctist, cărturarul-mitropolit Antonie Plămădeală, alţi ierarhi, profesori de teologie, cercetători, istorici, filologi, care au fost pomeniţi cu evlavie, din caseta de ostenitori ai ediţiei jubiliare a Bibliei de la 1688, tipărită în 1988, la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.
A fost apreciată, de asemenea, ca o încununare a acestei pleiade de hăruiţi, iniţiativa Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române care, din pasiunea sa pentru cercetare, ca profesor universitar, a lansat programul naţional dedicat Sfintei Scripturi şi Sfintei Liturghii, în acest an jubiliar.
Cuvântul episcopului de la Galaţi a accentuat şi modul în care se regăseşte textul scripturistic în rânduielile din Ceaslov - Utrenie, Vecernie, Ceasuri şi Mijloceasuri, în celelalte cărţi de cult şi în tot cultul ortodox. Iar ca magiştri ai tâlcuirii şi trăirii Sfintei Scripturi au fost arătaţi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Chiril al Alexandriei şi Sfântul Atanasie cel Mare, din operele cărora s-au citat texte pline de teologie adâncă şi frumuseţe poetică, referitoare la Scriptură.
Domnul prof. univ. dr. Toader Munteanu a transmis mesajul conducerii şi al colegiului academic ale Universităţii „Dunărea de Jos“, apreciind iniţiativa şi recunoscând rolul important pe care Departamentul teologic îl are în cadrul universităţii gălăţene, iar conf. univ. dr. Denisia Liuşnea a citit mesajul decanatului Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie de la Galaţi.
Au urmat referatele ştiinţifice ale participanţior la simpozion, structurate pe trei secţiuni. Această sesiune de comunicări ştiinţifice a fost caracterizată de două elemente. În primul rând, participarea unor cadre universitare de la diverse facultăţi şi, în al doilea rând, pluralitatea şi interdisciplinaritatea abordării temelor. Toate aceste referate vor fi valorificate prin publicarea lor într-un volum colectiv, la editura Episcopiei Dunării de Jos.
Preocupări ale studenţilor gălăţeni
Urmând programei universitare, dar şi programului sinodal de aprofundare a cunoaşterii textului scripturistic, pe parcursul întregului an universitar în curs, teologii gălăţeni au primit, din partea profesorilor îndrumători, diverse teme biblice la lucrările de seminar şi au urmat, în cadrul cursurilor universitare, dar şi în particular, un program de citiri din Sfânta Scriptură. Dintre studenţii care sunt în anul terminal, unii au abordat la licenţă teme biblice.
Ca o încununare a acestor preocupări, simpozionul a avut şi o secţiune de referate susţinute de studenţi, la temă.
Studenţii au demonstrat seriozitate în abordarea acestor teme, impresionând auditoriul prin densitatea informaţiei teologice şi prin convingerea cu care şi-au susţinut discursul. Cei care au câştigat spiritual din aceste mici lucrări ştiinţifice sunt autorii lor, dar şi cei care au audiat referatele -seminarişti şi elevi de la mai multe licee gălăţene. Pentru efortul lor de documentare, redactare şi prezentare, studenţii au fost nominalizaţi pentru a primi diplome şi premii din partea universităţii.
Pentru a avea şi o reprezentare concretă asupra temei simpozionului, studenţii-referenţi şi ceilalţi invitaţi au putut vedea câteva ediţii de referinţă, constituite în expoziţia „Ediţii ale Sfintei Scripturi în fondul de carte veche al Sfintei Episcopii a Dunării de Jos“, vernisată cu acest prilej.
Foloasele ştiinţifice, duhovniceşti şi misionare
Simpozionul s-a încheiat sâmbătă, concluziile acestuia fiind formulate de PS Episcop Casian Crăciun şi de pr. prof. dr. Nicolae Necula.
Mai întâi, prin acest „eveniment şiinţific“ a fost readusă în actualitate ediţia de la 1688 a Scripturii, referenţială pentru cultura românească, dar şi pentru tot spaţiul european. Tema simpozionului, a evenimentului în sine, a provocat, la nivelul audienţei, un fructuos dialog ştiinţific interdisciplinar, într-o universitate preponderent tehnică, dar situată, ca mărime şi importanţă, printre primele din România. Pentru studenţi, evenimentul s-a constituit într-o puternică motivaţie de a redescoperi „parfumul“ limbii române vechi şi de a aprecia aportul uriaş pe care înaintaşii noştri l-au avut la maturizarea limbii române, până la forma ei de astăzi. Pentru toţi ceilalţi invitaţi, simpozionul a fost o şansă de a conştientiza valoarea acestui tezaur spiritual imens, ai cărui beneficiari suntem cu toţii, noi, cei de astăzi, şi cu care ne putem legitima în universalitate. (pr. Lucian Petroaia, consilier pentru învăţământ în Episcopia Dunării de Jos)
▲
Contribuţii academice
De la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti, la simpozionul de la Galaţi au participat: pr. prof. univ. dr. Nicolae Necula cu o expunere despre „Sfânta Scriptură în cultul liturgic ortodox“, diac. prof. univ. dr. Ioan Caraza - „Lecţionarul liturgic ortodox şi importanţa lui pentru interpretarea şi traducerea Sfintei Scripturi“ şi asist. univ. dr. Alexandru Mihăilă - „Observaţii asupra traducerii Bibliei de la 1688“.
De la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos“ au participat: prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Un exemplar al Bibliei de la Bucureşti în colecţiile brăilene“, prof. univ. dr. Dan Râpă Buicliu - „Ediţiile integrale ale Bibliei Veneţia - 1687 (greacă) şi Bucureşti - 1688 (română), în context bibliologic“, conf. univ. dr. Denisia Liuşnea - „Consideraţii privind raporturile culturale şi religioase dintre Ţările Române şi Sfintele Locuri, în perioada domniei Sfântului Constantin Brâncoveanu“.
Din cadrul aceleiaşi universităţi au susţinut referate interesante: conf. univ. dr. Doina Bejan de la Facultatea de Litere - „Traducerile textului biblic, momente ale racordării culturii româneşti la comunitatea culturală europeană“ şi conf. univ. dr. Lucia Balint, de la Facultatea de Metalurgie şi Ştiinţa Materialelor - „Omul şi natura. Criza ecologică actuală reflectată în texte scripturistice şi în cercetările ştiinţifice“.
Asistenţa, alcătuită din elevi seminarişti, studenţi teologi, masteranzi, profesori de religie, preoţi din eparhie, a putut audia şi contribuţiile profesorilor Departamentului teologic al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, gazdele acestui eveniment universitar: pr. lect. univ. dr. Leontin Popescu, care a vorbit despre „Sfânta Scriptură şi teme ale Bioeticii creştine“, pr. lect. univ. dr. Gabriel Dorin Pandele, cu referatul „Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, protector al culturii româneşti“, pr. asist. univ. dr. Cristian Gagu - „Cult şi cultură în limba română, în sec. XV-XVII“, pr. asist. univ. drd. Ionel Ostache - „Biblia de la 1688 - monument al limbii române. Noi cercetări şi ipoteze“ şi pr. asist. univ. drd. Constantin Oancea care a făcut un comentariu la „Predica de pe Munte“.
Ca şi contribuţii externe, dar audiate cu mult interes, s-au dovedit referatul arhim. Daniil Oltean, vicarul administrativ al Eparhiei Dunării de Jos, al pr. dr. Ovidiu Dănuţ Soare, de la Seminarul Teologic „Sfântul Apostol Andrei“, şi cel al dr. Gina Luminiţa Scarlat.
.jpg)
