La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Binecuvântare arhierească la paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava
Cu prilejul zilei de cinstire a Sfinților Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena, 21 mai 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a slujit în paraclisul Catedralei Arhiepiscopale din Suceava - Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”.
Din sobor au făcut parte arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și pr. Constantin Ciprian Blaga, consilier în cadrul Sectorului editură și tipografie al Centrului eparhial Suceava
Răspunsurile liturgice au fost date de membri ai Grupului psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale, dirijat de arhid. Ilie Leonte.
În cuvântul de învățătură, publicat pe site‑ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a consemnat momentele cele mai importante din timpul Sfinților Împărați, subliniind rolul pe care aceștia l‑au ocupat în viața Bisericii: „Cultul creștin și pelerinajul la Locurile Sfinte au luat amploare. Mama împăratului Constantin, Sfânta Elena, a descoperit, la Ierusalim, lemnul Sfintei Cruci. Până și Lateranul - fostul palat imperial de la Roma - l‑a cedat Bisericii. Fără îndoială, împărăteasa Elena a avut o înrâurire deosebită asupra fiului său, fiind împodobită cu multe virtuți. (…) Dacă ar fi să analizăm activitatea Sfântului Constantin cel Mare, am putea deduce că politica lui religioasă a fost caracterizată mai ales prin câteva fapte de o importanță majoră: Edictul de la Mediolan (ianuarie 313), mutarea capitalei imperiului la Constantinopol, convocarea Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325). (…) Sfinții Împărați Constantin și Elena rămân, dincolo de prejudecățile celor care le‑au decelat istoria, sfinții prin excelență, cinstiți întocmai cu Apostolii, ai Sfintei noastre Biserici, întemeiată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos și autorizată de sceptrul împăratului Constantin prin In hoc signo vinces”.