Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Binecuvântare arhierească la paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava

Binecuvântare arhierească la paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Irina Ursachi - 25 Mai, 2022

Cu prilejul zilei de cinstire a Sfinților Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena, 21 mai 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a slujit în paraclisul Catedralei Arhiepiscopale din Suceava - Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”.

Din sobor au făcut parte arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și pr. Constantin Ciprian Blaga, consilier în cadrul Sectorului editură și tipografie al Centrului eparhial Suceava

Răspunsurile liturgice au fost date de membri ai Grupului psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale, dirijat de arhid. Ilie Leonte.

În cuvântul de învățătură, publicat pe site‑ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a consemnat momentele cele mai importante din timpul Sfinților Împărați, subliniind rolul pe care aceștia l‑au ocupat în viața Bisericii: „Cultul creștin și pelerinajul la Locurile Sfinte au luat amploare. Mama împăratului Constantin, Sfânta Elena, a descoperit, la Ierusalim, lemnul Sfintei Cruci. Până și Lateranul - fostul palat imperial de la Roma - l‑a cedat Bisericii. Fără îndoială, împărăteasa Elena a avut o înrâurire deosebită asupra fiului său, fiind împodobită cu multe virtuți. (…) Dacă ar fi să analizăm activitatea Sfântului Constantin cel Mare, am putea deduce că politica lui religioasă a fost caracterizată mai ales prin câteva fapte de o importanță majoră: Edictul de la Mediolan (ianuarie 313), mutarea capitalei imperiului la Constantinopol, convocarea Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325). (…) Sfinții Împărați Constantin și Elena rămân, dincolo de prejudecățile celor care le‑au decelat istoria, sfinții prin excelență, cinstiți întocmai cu Apostolii, ai Sfintei noastre Biserici, întemeiată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos și autorizată de sceptrul împăratului Constantin prin In hoc signo vinces”.