Binecuvântarea Bobotezei la Catedrala Patriarhală

Sărbătoarea Botezului Domnului a fost prăznuită ieri, 6 ianuarie 2017, cu slujbe și rugăciuni și la Catedrala Patriarhală din București. Sfințirea cea mare a apei a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din partea Patriarhiei Antiohiei și a Întregului Orient, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un ales sobor de slujitori. La final, credincioșii prezenți au fost binecuvântați cu Agheasmă Mare și au luat apa sfințită la casele lor.

Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit ieri Botezul Domnului. Considerată printre cele mai importante sărbători din calendarul creștin, Boboteaza aduce credincioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare, care în aceste zile este luată cu evlavie pentru gustare și binecuvântarea caselor, spre tămăduirea și sfințirea întregii făpturi.

La Catedrala Patriarhală din București, pregătirile pentru această rânduială specială au început în ajunul sărbătorii, pe 5 ianuarie, când în fața locașului au fost așezate vase speciale cu apă curată pentru sfințire, a fost ridicată o cruce de cetină de brad și au fost așezate icoane cu Botezul
Domnului la Iordan.

Vineri-dimineață, Sfânta Liturghie a fost săvârșită la catedrală de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, înconjurat de un ales sobor de slujitori. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.

Sfințirea cea mare a apei a fost săvârșită în Catedrala Patriarhală

Așa cum este rânduiala, spre sfârșitul Sfintei Liturghii a avut loc Sfințirea cea mare a apei. În mijlocul Catedralei Patriarhale a fost pregătită o masă specială pe care au fost așezate Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce, sfeştoacele de busuioc, icoana Botezului Domnului şi un vas cu apă curată. Slujba Aghesmei Mari a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu PS Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din partea Patriarhiei Antiohiei și a Întregului Orient, și PS Părinte Părinte Timotei Prahoveanul, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Cântările slujbei de sfințire au fost date de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale. În cadrul slujbei a fost sfințită apa din vasele așezate în fața locașului de închinare, adusă de la izvorul din parcul „Grădina Maicii Domnului” al Reședinței Patriarhale. După slujba de sfinţire și otpustul Sfintei Liturghii, credincioşii prezenţi au fost binecuvântaţi, conform tradiției, cu Agheasmă Mare de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ierarhii prezenți și slujitorii catedralei.

De Bobotează se prăznuiau în vechime Nașterea și Botezul Domnului

În cuvântul de învățătură rostit ieri în Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că Boboteaza a fost în vechime o sărbătoare cu o dublă semnificație, pentru că în această zi se prăznuia și Nașterea Domnului.

„Pe 6 ianuarie, Biserica noastră prăznuiește marea sărbătoare a Botezului Domnului, numită și Epifania sau Teofania, care înseamnă Arătarea Domnului către popor. Această sărbătoare este deosebit de importantă pentru că ea ne aduce aminte de credința noastră și de botezul nostru. Până în a doua parte a secolului al 4-lea, sărbătoarea Botezului Domnului era în Biserica Răsăriteană unită cu sărbătoarea Nașterii Domnului, dar sub influența Bisericii apusene a preluat ca sărbătoare a Nașterii Domnului ziua de 25 decembrie pentru rațiuni de ordin misionar, pentru a combate cultul soarelui răspândit mult între soldații romani. S-a arătat astfel că Hristos este «Soarele dreptății» și «Răsăritul cel de sus»”, a spus Preafericirea Sa.

Patriarhul României a explicat că Mântuitorul Iisus Hristos a primit la Iordan botezul pocăinței, de la Ioan, spre a împlini Legea Veche, pentru că El era lipsit de păcat, dar prin arătarea Duhului Sfânt și vocea Tatălui Ceresc, Botezul Mântuitorului devine un model pentru Botezul creștinilor prin apă și Duh Sfânt, în Biserică. „Atunci când Mântuitorul S-a botezat în Iordan cu botezul lui Ioan, s-a arătat ceva nou ce nu s-a mai arătat la botezul celorlalți oameni care au primit botezul pocăinței, spre iertarea păcatelor. Și anume: s-au deschis cerurile și un glas din cer a zis: «Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit», acesta fiind glasul Tatălui Ceresc; iar Duhul Sfânt, în chip de porumbel, a venit deasupra lui Iisus și a stat. Această noutate ne arată temelia botezului de mai târziu al Bisericii, botezul creștin: atunci când noi ne botezăm în numele Sfintei Treimi, Dumnezeu Tatăl ne spune fiecăruia, tainic, «Tu ești fiul meu», iar Duhul Sfânt ne sfințește prin prezența și lucrarea sa, astfel noi devenim, cum zice Sfântul Ioan Gură de Aur, nu îngeri și arhangheli, ci primim o vrednicie și mai mare, aceea de a fi iubiții fii ai lui Dumnezeu”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Sărbătoarea Botezului Domnului este un izvor de bucurie”

Legătura tainică dintre Botezul Domnului și botezul personal al creștinilor se descoperă și prin Sfințirea cea mare a apei de Bobotează și binecuvântarea credincioșilor, care sunt chemați ca prin sfințire și înnoirea vieții să își împrospăteze harul Duhului Sfânt primit în Taina Botezului. „Sărbătoarea Botezului Domnului este pentru credincioși izvor de bucurie pentru că ne aduce aminte de botezul nostru, este reînnoirea acestuia, nu prin repetarea Tainei Botezului, ci prin împrospătarea lui atunci când gustăm din apa sfințită și ne stropim casele. În Biserica Ortodoxă, această mare sărbătoare se amplifică deoarece în cadrul Sfintei Liturghii se săvârșește Sfințirea cea mare a apei. Această slujbă se săvârșește de două ori pe an, în Ajunul Bobotezei, în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, și în ziua Bobotezei. Sfințirea cea mare a apei se săvârșește înainte de sfârșitul Liturghiei, de aceea anafura se ia de regulă după ce am gustat din Agheasma Mare. Sfințirea cea mare a apei se face în cadrul Sfintei Liturghii cu o stăruitoare invocare a Duhului Sfânt, de două ori câte trei. Această rugăciune de sfințire, care cuprinde invocarea stăruitoare, ne arată unicitatea Aghesmei Mari sau apei sfințite de Bobotează, pe care unii Părinți ai Bisericii au numit-o sfântă taină, ca de exemplu Sfântul Ioan Damaschin, dar nu ca o taină care se adaugă Botezului, ci ca o taină care ne reamintește și împrospătează Botezul fără să îl repete”, a explicat Patriarhul României.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a îndemnat pe credincioși să guste din apa sfințită de Bobotează până la Odovania acestui praznic, la 14 ianuarie, și să sfințească casele și locuințele lor.
Pentru credincioșii bucureș­teni, la Catedrala Patriarhală, de praznicul Botezului Domnului, s-au pregătit în jur de 12.000 de litri cu apă care a fost sfințită și oferită acestora. După terminarea Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dăruit credincioșilor prezenți în semn de binecuvântare iconițe cu Botezul Domnului la Iordan.