Binecuvântarea Iordanului la Catedrala Patriarhală din București

Botezul Domnului a fost prăznuit pe 6 ianuarie 2020, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, prin săvârşirea Dumnezeieștii Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Prea­sfinţiţii Părinţi Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali. După Sfânta Liturghie, Patriarhul României împreună cu ierarhii și slujitorii au oficiat slujba Sfinţirii mari a apei, după rânduiala din ziua Bobotezei, adică în afara locașului de rugăciune, în spațiul dintre catedrală și Reședința Patriarhală, și i-au binecuvântat prin stropire cu agheasmă pe credin­cioșii prezenți. Aceștia au luat Agheasmă Mare din cele 24 de vase pregătite pentru sărbătoare, umplute în ajun cu apă de la izvorul din Parcul „Grădina Maicii Domnului” al Reședinței Patriarhale.

Credincioșii ortodocși români au sărbătorit luni, 6 ianuarie, praznicul Botezului Domnului, numit și Epifania, Teofania sau Dumnezeiasca Arătare. La Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul şi Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali. 

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preafericirea Sa a explicat de ce Mântuitorul Iisus Hristos a acceptat să fie botezat în Iordan de către Sfântul Proroc Ioan, deşi El era fără de păcat. „Din smerenie a venit Mântuitorul să Se boteze împreună cu cei păcătoşi, dar şi pentru că El va lua asupra Sa păcatul lumii, adică păcatul neascultării protopărinţilor Adam şi Eva din care derivă toate celelalte păcate ale oamenilor. Deci, Mântuitorul vine la Iordan să primească botezul pocăinţei, iar atunci când spune: «Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea» (Matei 3, 15), aceasta înseamnă tot planul lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii. În acest plan al lui Dumnezeu de mântuire a lumii era prevăzută şi venirea Lui la Iordan, ca să fie botezat de către Ioan, pentru ca Botezătorul să mărturisească că El este Mesia în faţa mulţimilor adunate la râu, să mărturisească adevărul că El, ­Iisus din Nazaret, este Fiul lui Dumnezeu, Care-i va boteza pe oameni cu Duh Sfânt, nu doar cu apă. Îi va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc, iar aceasta este o prorocie a faptului că la Pogorârea Duhului Sfânt, Acesta Se va arăta în chip de limbi de foc”, a reliefat Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel. 

Preafericirea Sa a explicat că la râul Iordan nu a fost doar arătarea lui Iisus din Nazaret ca Mesia, ci acolo S-a arătat Sfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt: „În troparul sărbătorii de astăzi se cântă: «În Iordan botezându-Te Tu Doamne, închinarea Treimii S-a arătat» (...). Avem aici o mare taină, şi anume taina legăturii dintre Botezul Mântuitorului în Iordan, când cerurile s-au deschis şi Sfânta Treime S-a arătat, şi botezul creştin. Botezul Domnului în apele Iordanului este temelia botezului creştin”.

Slujba Sfințirii mari a apei a fost săvârșită în afara Catedralei Patriarhale

Conform rânduielii liturgice, după Rugăciunea Amvonului a avut loc procesiunea în afara locașului de cult, în fața Reședinței Patriarhale. Aici, au fost pregătite din timp 24 de vase mari cu apă, o cruce mare de flori și cetină cu icoana Botezului Domnului, precum și o masă cu un vas de argint cu apă curată, cruci, icoane și făclii, sfeștoace și celelalte necesare pentru slujba de Sfințire a apei din ziua Bobotezei. Slujba Aghesmei Mari se oficiază de regulă afară pentru a se arăta că Fiul lui Dumnezeu a venit în lume să sfințească pe om și întreaga creație. 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhii prezenți și soborul de slujitori, a săvârșit slujba Sfințirii mari a apei. În cuvântul de învăţătură, Preafericirea Sa a arătat că sărbătoarea Botezului Domnului este menţionată în secolul al 3-lea, alături de Naşterea Domnului şi de Învierea Domnului. De asemenea, a subliniat, că pe 6 ianuarie, am sărbătorit deodată Botezul Mântuitorului ­Iisus Hristos în apele Iordanului, dar şi actualizarea sau înnoirea botezului nostru propriu. 

„Apa sfinţită în ziua sărbătorii Botezului Domnului este gustată de creştini, iar ei se stropesc cu ea, aducându-şi aminte de botezul lor în numele Sfintei Treimi. Tot astăzi, ne aducem aminte de botezul poporului român. Poporul român nu a fost botezat la comandă, ci printr-un proces lent, început de Sfântul Apostol Andrei. În timp ce ne formam ca popor nou din geto-daci şi romani, ne-am creştinat. Deci noi, în fiecare an de Bobotează, ne aducem aminte şi de botezul nostru ca popor”, a spus Preafericirea Sa. 

Rânduială specială în Ajunul și în ziua Botezului Domnului 

Patriarhul României a explicat apoi că Sfinţirea mare a apei se face numai în legătură cu sărbătoarea Botezului Domnului. „Chiar dacă se săvârşeşte în Ajunul sărbătorii, totuşi Sfinţirea mare a apei are loc după slujba Vecerniei, adică după ce am intrat în sărbătoarea Botezului Domnului. În ziua propriu-zisă a praznicului se săvârşeşte din nou Sfinţirea mare a apei. Există o sfințire mare a apei, precum și o sfințire mică a acesteia. Prima deosebire dintre cele două slujbe este că Sfinţirea mare a apei se face numai la sărbătoarea Botezului Domnului, pe când Sfinţirea mică a apei sau Sfeştania se face ori de câte ori este nevoie, dar mai ales la 1 august, la 1 septembrie, la începutul Postului Mare, la sfinţirea casei, la sfinţirea fântânii, la sfinţirea holdelor şi în alte împrejurări. A doua deosebire este faptul că la Sfinţirea mare a apei, în ziua Botezului Domnului, există două invocări ale Duhului Sfânt rostite de câte trei ori. Duhul Sfânt este invocat la mijlocul și la sfârşitul rugăciunii de sfinţire. Prima invocare, care se repetă de trei ori, este completată la sfârşitul rugăciunii de a doua invocare, iarăşi de trei ori rostită. Această dublă invocare a Duhului Sfânt sau, în termeni teologici, dublă epicleză arată că este vorba de o sfinţire dublă sau îndoită. Această Sfinţire mare a apei se justifică printr-o rugăciune mai bogată, printr-o slujbă mai solemnă şi prin această stăruinţă asupra chemării Duhului Sfânt spre sfinţirea apei. Deci, Agheasma Mare nu se face în altă zi a anului decât la Botezul Domnului şi odată cu această Sfinţire mare a apei noi ne aducem aminte cu bucurie de Botezul Domnului în Iordan, fiindcă Cel Care S-a botezat în Iordan este prezent aici”, a spus Preafericirea Sa. 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat apoi că în tradiţia ortodoxă Sfinţirea mare a apei se face înainte de sfârşitul Sfintei Liturghii. De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat care este folosul acestei slujbe şi la ce se foloseşte Agheasma Mare. 

„Trei sunt lucrările deosebite ale acestei ape sfinţite de Bobotează. În primul rând, ea este sfinţitoare de suflet, de trup, de case, de gospodării şi de grădini. În al doilea rând, Agheasma Mare este vindecătoare de boli sufleteşti şi trupeşti. De aceea, Agheasma Mare o iau în timpul anului şi cei care sunt foarte bolnavi, şi cei care nu au voie să se împărtăşească, dar ca o consolare primesc dezlegare de la duhovnic să guste apa sfințită de Botezul Domnului. În al treilea rând, apa sfinţită astăzi este eliberatoare, adică prin gustarea şi prin stropire cu Agheasmă Mare se alungă patimile şi duhurile necurate sau duhurile demonice. De aceea, când omul are tulburări, încercări în viaţă, foloseşte această Agheas­mă Mare. Deci ea este sfinţitoare, vindecătoare şi eliberatoare de patimi egoiste şi de duhuri rele. Aceasta se mai foloseşte la sfinţirea Antimiselor, a veşmintelor bisericeşti, la sfinţirea obiectelor bisericeşti, la sfinţirea clopotelor”, a explicat Patriarhul României. 

La final, Preafericirea Sa a explicat faptul că Agheasma Mare poate fi consumată de credincioşi înainte de mâncare, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din ziua de 14 ianuarie.

Credincioșii prezenţi au luat apoi Agheasma Mare din vasele de pe Colina Patriarhiei și au primit în semn de binecuvântare de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel iconițe cu Botezul Domnului la Iordan.