Binecuvântări arhiereşti la Mănăstirea Vodiţa din Mehedinţi

În Duminica a 2-a după Rusalii, străvechea vatră monahală a Vodiţei a îmbrăcat veșminte de sărbătoare. Încă de la declararea acestei zile, prin hotărârea Sfântului Sinod din anul 1992, drept Duminica închinată Sfinţilor Români, la Mănăstirea Vodiţa din judeţul Mehedinţi s-a statornicit tradiţia ca această duminică să fie considerată hramul de vară al aşezământului, tradiţie întărită de prezenţa anuală a unui mare număr de credincioşi. Anul acesta, Sfânta Liturghie a fost săvârşită la Altarul de vară al mănăstirii de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, împreună cu Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

Prăznuirea a început în seara zilei de sâmbătă, 3 iulie, prin săvârşirea Vecerniei Mari cu Litie. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Sfântul ­Gheorghe” de la Catedrala Epis­copală din Turnu Severin, se arată pe site-ul episcopiaseverinului.ro.

În cuvântul de învățătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Prea­sfințitul Părinte Episcop Siluan le-a vorbit credincioşilor prezenți despre urmele de sfințenie lăsate de Sfântul Nicodim cel Sfințit de la Vodița și Tismana. De asemenea, ierarhul a mai vorbit despre cunoașterea măre­ției lui Dumnezeu, care se realizează prin apropierea de El: „Precum noi, de aici, vedem în depărtare un petic de apă și, pe măsură ce ne apropiem, descoperim Dunărea, de o întindere enormă, tot așa Îl vedem acum pe Dumnezeu, dar nu în toată măreția Lui, însă pe măsură ce ne apropiem de El, constatăm cât de mare şi de minunat este”.

Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, a mulțumit Preasfințitului Părinte Siluan pentru cuvântul duhovnicesc rostit la finalul Sfintei Liturghii, iar celor prezenți în număr mare le-a adresat cuvânt de binecuvântare și îndemn de a înmulți rugăciunea. Ierarhul a mai îndemnat la rugăciune pentru înlăturarea pandemiei ce a cuprins aproape toată fața pământului.

Mănăstirea Vodiţa este un important monument istoric şi de arhitectură din Oltenia, fiind cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar. Cel dintâi aşezământ a fost o mănăstire de călugări întemeiată între anii 1364 şi 1370 de Sfântul Nicodim, pe cheltuiala voievodului Ţării Româneşti, Vlaicu-Vodă. A fost refăcută de Radu cel Mare în jurul anului 1500 şi de Cornea Brăiloiu în 1689, dar a cunoscut o perioadă de decădere după războiul austro-turc din 1716-1718. Mănăstirea a fost reînfiinţată în anul 1990, când a fost începută restaurarea ctitoriei voievodale şi s-a construit un corp de chilii pentru desfăşurarea vieţii de obşte. La această mănăstire a fost copiat un Tetraevanghel slavon miniat, cel mai vechi manuscris din Ţara Românească.