Biografia Mitropolitului Ioan Meţianu, publicată la Sibiu

Editura „Andreiana“ a Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent volumul biografic „Mitropolitul Ioan Meţianu (1828-1916)“, o excelentă lucrare rămasă în manuscris a istoricului Teodor V. Păcăţian. Volumul este editat şi îngrijit de directorul Muzeului „Prima Şcoală Românească“ din Şcheii Braşovului, pr. prof. dr. Vasile Oltean şi de muzeograful Nicolae Blaj.

Manuscrisul istoricului Teodor V. Păcăţian a fost redactat chiar în timpul vieţii Mitropolitului Ioan Meţianu, sub îndrumarea şi consilierea acestuia, fiind cunoscută prietenia şi colaborarea îndeaproape a celor doi. Manuscrisul, aflat în arhivele Muzeului „Prima Şcoală Românească“ din Şcheii Braşovului, nu a fost publicat niciodată până acum şi a rămas ca un inedit document despre viaţa şi opera celui de-al treilea Mitropolit al Ardealului de la Sfântul Andrei Şaguna încoace, dar şi despre viaţa şi contextul socio-politic din Transilvania dinaintea Marii Uniri.

Pe lângă manuscrisul istoricului Teodor V. Păcăţian, muzeul braşovean păstrează şi textul dactilografiat al dr. Ioan Garoiu, nepot al ierarhului, care din multiple cauze şi împrejurări istorice nu a fost publicat. Aşa cum explică Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, în Prefaţa intitulată „Odiseea unei monografii dedicate mitropolitului Ioan Meţianu“, o serie de documente păstrate în muzeul de lângă Biserica „Sfântul Nicolae“ din Şcheii Braşovului oferă informaţii legate de această monografie, în special de încercările de-a lungul timpului de a publica lucrarea, fie cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la trecerea la cele veşnice a ierarhului, fie cu alte ocazii. Nepotul Mitropolitului Ioan Meţianu, dr. Ioan Garoiu a devenit proprietarul manuscrisului, pe care l-a dactilografiat şi a trimis cópii la mai multe bilbioteci şi arhive. În corespondenţa cu mai mulţi reprezentanţi ai centrului eparhial de la Sibiu, se vede insistenţa ca această valoroasă lucrare biografică a bunicului său să fie publicată. Într-una dintre aceste scrisori, consilierul Gheorghe Proca îi spunea prietenului său de la Braşov că „în ultima conferinţă a Institutului de Istorie Naţională au hotărât publicarea biografiei răposatului Mitropolit“. Cu toate acestea, lucrarea nu a văzut lumina tiparului până în prezent.

Teodor Păcăţian, un apărător al neamului

Lucrarea propriu-zisă este precedată de o scurtă prezentare a istoricului Teodor V. Păcăţian. Din biografia realizată de cei doi editori amintiţi mai sus aflăm că marele istoric a trăit în perioada 1852-1941, în vremuri grele pentru Transilvania. Publicist şi gazetar, Teodor V. Păcăţianu a militat pentru cauza românilor din Ardeal, drept pentru care a atras ura autorităţilor maghiare şi a fost nevoit să se mute la Bucureşti pentru o perioadă. A fost redactor la periodicul sibian „Tribuna“, apoi a condus publicaţia „Telegraful Român“, fiind protejat de Mitropolitul Ioan Meţianu. În 1904 a fost premiat de Academia Română pentru două volume şi a devenit membru corespondent al instituţiei. A redactat lucrări istorice valoroase, cărţi juridice şi administrative puse la dispoziţia ţărănimii ardelene, precum şi versuri şi traduceri.

A devenit preşedinte al secţiunii istorice a ASTRA, iar spre sfârşitul vieţii s-a mutat la Cluj-Napoca, unde a continuat să publice articole de istorie în periodicele vremii. Multe dintre lucrările sale au rămas în manuscris şi de aceea demersul celor doi cercetători de la Muzeul „Prima Şcoală Românească“ din Şcheii Braşovului de a publica lucrarea sa biografică despre Mitropolitul Ioan Meţianu este un răspuns la dorinţa sa ca urmaşii să-i tipărească lucrările.

De la protopop la mitropolit

Pe lângă manuscrisul redactat în mod fidel, lucrarea apărută la Editura „Andreiana“ a Arhiepiscopiei Sibiului adună şi corespondenţa Mitropolitului Ioan Meţianu din perioada când era protopop la Zărneşti şi până la sfârşitul vieţii. În finalul lucrării, cititorii vor avea posibilitatea să vadă imagini ale Mitropolitului Ioan Meţianu, ale casei în care s-a născut, ale şcolii din Zărneşti unde a învăţat şi ale altor edificii legate de ierarh. Lucrarea este în acelaşi timp un pios omagiu adus marelui mitropolit, dar şi cărturarului Teodor V. Păcăţian.

Textul redactat după manuscrisul original fascinează prin simplitate, concizie, acurateţe şi parfumul epocii. Informaţiile legate de viaţa sa din copilărie, perioada de studii, apoi cea de slujire preoţească şi de protopop, sunt presărate cu documente inedite. La loc de căpătâi stă aici corespondenţa dintre Sfântul Ierarh Andrei Şaguna şi protopopul Ioan Meţianu, în care se vede adânca prietenie şi preţuirea avută de primul Mitropolit al Ardealului faţă de cel ce avea să-i fie urmaş în scaunul ierarhic de la Sibiu: „De n-ar fi acum iarnă, te-aş ruga să te osteneşti până la mine, dar aceasta nu o pot pofti acum, în timpul iernii ca cu viu grai să-ţi împărtăşesc toate mai pe larg, câte am expus aici numai în principiu. Fiţi voi bărbaţi tari la inimă şi atunci vor înţelege inamicii că cu noi este Dumnezeu“.

După o consistentă prezentare a activităţii ca Episcop al Aradului, Teodor V. Păcăţian dedică cea mai mare parte a lucrării perioadei de păstorire ca Mitropolit al Ardealului. După o dureroasă despărţire de clerul, poporul şi colaboratorii de la Arad, Mitropolitul Ioan Meţianu avea să îi îndemne mereu pe preoţi, profesori şi toţi ostenitorii de la Sibiu să-l sprijine în lucrarea sa deosebit de grea.

În cuvântul de la întronizare, Mitropolitul Ioan Meţianu avea să sublinieze între altele rolul dascălilor: „Către voi îmi întorc glasul meu părintesc, iubiţilor învăţători ai şcolii noastre confesionale, chemaţi să puneţi temelia dezvoltării şi luminării tineretului, speranţa viitorului nostru. Voi sunteţi chemaţi să creşteţi tineretul nostru nu numai în învăţăturile necesare, dar să sădiţi în inima lui fragedă simţul religios, cinstirea lui Dumnezeu, iubirea de Biserică, de neam şi ţară“. Celei mai importante realizări ale ierarhului, între care zidirea Catedralei mitropolitane din Sibiu, sunt pe deplin prezentate în lucrare. Sinoadele, pastoralele şi evenimentele istorice din Transilvania acelei perioade sunt prezentate la rândul lor în text. Editorii volumului au aşezat la final câteva „voci“ din presa vremii la moartea ierarhului, iar în ultima parte cititorii vor afla mai multe despre viaţa sa din scrisorile publicate integral.