Biserica din Codlea, jertfa mărturisitorilor ardeleni

Pentru românii din oraşul braşovean Codlea, biserica din cimitir reprezintă un monument al istoriei şi al vieţii lor pe acest vechi pământ. Izvorâtă din credinţa curată şi din statornicia strămoşilor ardeleni, Biserica "Înălţarea Domnului" grăieşte de secole întregi despre generaţiile de români ortodocşi care au vieţuit în istoricul oraş din Ţara Bârsei. În zilele noastre, lăcaşul de cult poartă cu vrednicie urmele istoriei şi îşi continuă misiunea de a fi casă de rugăciune pentru românii din oraş. Biserica "Înălţarea Domnului" din Codlea este cel mai vechi lăcaş de cult ortodox din oraş. Construită în 1783, biserica este rodul jertfei mărturisitorilor ardeleni din secolul al XVIII-lea, asemenea bisericilor de la parohiile Hălchiu, Cristian, Prejmer sau Rotbav. Din acest motiv, lăcaşul de cult are ca ocrotitori şi pe Sfinţii Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara, Oprea Nicolae din Săliştea Sibiului, preoţii Ioan din Vale şi Moise Măcinic din Sibiel.

Începuturile acestei biserici sunt legate de vizita pe care împăratul Iosif al II-lea al Austro-Ungariei, fiul Mariei Theresa, a efectuat-o în 1783 în ţinuturile Ardealului. După moartea mamei sale, împăratul a dorit să vadă ţinuturile pe care le conduce, ajungând până la Codlea. O delegaţie de români l-a întâmpinat pe 7 iunie 1783, spunându-i că n-au biserică şi că ortodocşii se rugau şi participau la slujbele oficiate într-o casă particulară. Acest aşezământ se păstrează până în zilele noastre, iar acolo locuieşte un credincios al Parohiei Codlea I. "Comunitatea preponderentă era cea săsească, de aceea prima biserică din Codlea a fost cea evanghelică. Localitatea era populată în proporţie de 80% de saşi, iar conducerea politică era săsească. Românii din Codlea, ca toţi cei din Ţara Bârsei, nu aveau dreptul la construcţii de biserici, mai ales la edificii din piatră. În urma acestei plângeri, împăratul Iosif al II-lea, care se pare că era mai tolerant, a îngăduit credincioşilor ortodocşi să-şi construiască o biserică", ne-a spus părintele Ioan Cioacă de la biserica amintită, paroh la Codlea I. Se spune că însuşi împăratul Iosif al II-lea a urcat din centrul oraşului spre cimitirul românilor şi a decis ca acolo să se zidească biserica.

Reparaţii şi modificări

Lăcaşul de cult a fost zidit într-un an de zile, iar în 1784 a fost sfinţit de episcopul Ghedeon Nichitici, care venise în Sibiu la acea vreme. Hramul "Înălţarea Domnului" a fost ales de credincioşii parohiei pentru că se pare că la 7 iunie 1783, când împăratul Iosif al II-lea a vizitat Codlea, se prăznuia tocmai această mare sărbătoare. În cei 227 de ani, biserica a suferit mai multe transformări. Din acest motiv nu este trecută în rândul monumentelor istorice. Construcţia iniţială era în formă de corabie, cu boltă semicilindrică, fără cupolă, acoperită cu ţiglă. De-a lungul vremii, mai ales după secolul al XX-lea, când numărul credincioşilor a crescut, s-a simţit nevoia lărgirii spaţiului.

În 1935 s-a făcut prima lărgire a bisericii şi s-a construit un turn în stil brâncovenesc, în care au fost aşezate aşezate patru clopote. În perioada 1956-1958 s-a pictat lăcaşul de cult pentru prima dată. Prin jertfa credincioşilor, lucrarea a fost realizată de pictorul Toma Vlăscoi, originar din Vlădeni, artist care a pictat multe biserici din zonă. "În 1994, când am venit preot aici, am iniţiat noi lucrări de renovare a bisericii în interior şi exterior. Am refăcut pictura prin contribuţia, în mare parte, a credincioşilor şi cu sprijinul primăriei. Lucrările de la exterior au fost sprijinte considerabil de primărie şi de Consiliul Judeţean Braşov. Îmi amintesc că însuşi preşedintele Aristotel Căncescu ne-a vizitat şi a văzut că este nevoie să reparăm biserica", continuă părintele Cioacă.

Sprijin pentru săraci

Activităţile social-filantropice ale comunităţii de credincioşii legate de biserica din cimitirul Codlei se concentrează în jurul sprijinului oferit celor peste 300 de familii de rromi din parohie. Împreună cu autorităţile din Codlea, parohia amintită oferă ajutor material şi asistenţă religioasă gratuită pentru persoanele defavorizate. "Şi ei sunt credincioşii parohiei noastre şi nu facem discriminare între ei şi români. Le oferim pachete cu alimente, iar mulţi dintre credincioşi le oferă îmbrăcăminte sau alte bunuri necesare traiului zilnic. Cu unii dintre ei avem probleme la parastase, din cauza comportamenului necivilizat şi mă doare sufletul când trebuie să intervenim cu poliţia comunitară pentru a continua slujbele", ne-a mărturisit părintele paroh.

Tradiţii româneşti la Codlea

În oraşul Codlea se păstrează până în zilele noastre anumite tradiţii populare. Asemenea celor din Şcheii Braşovului, tradiţiile din Codlea sunt legate de biserică. Junii de la Codlea, precum confraţii lor din Şcheii Braşovului, sunt o mărturie vie a continuităţii spiritului românesc pe aceste locuri. La Crăciun, grupurile de colindători, cum ar fi Irozii, nu pleacă la colindat până nu vin dimineaţa la biserică, unde primesc binecuvântarea preotului. "Dacă îi întrebaţi, vă vor mărturisi că darul simbolic pe care îl primesc de la noi este cel mai preţios", ne-a spus părintele paroh.

Primul hram al bisericii este prăznuit în fiecare an în mod deosebit. "Slujba de la hramul "Înălţarea Domnului" nu se oficiază în biserică ci se merge în procesiune până în piaţa românească. Pe vremuri se ieşea pe un deal, unde era o cruce, dar după cooperativizarea din perioada 1962-1964 s-a confiscat acest pământ. În piaţa românească am amenajat o troiţă, sfinţită în 1996 de Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Pomenim acolo ctitorii şi eroii neamului", ne-a spus părintele Cioacă. Din acest an, biserica din cimitirul Codlei va prăznui şi al doilea hram, al Sfinţilor mărturisitori din Ardeal.