Biserica din Cozmeşti a serbat 100 de ani de la prima sfinţire

Biserica „Sfinţii Arhangheli“ din parohia Cozmeşti, Protopopiatul Iaşi 2, a aniversat, pe 24 septembrie 2009, 100 de ani de când a fost sfinţită prima dată. La acest eveniment a participat Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de alţi preoţi şi autorităţi locale. Cu acest prilej a fost lansat volumul „Cozmeşti - între pământ şi cer“.

Sute de locuitori din localitatea Cozmeşti, judeţul Iaşi, au fost prezenţi, în urmă cu două zile, la slujba Vecerniei oficiate la Biserica „Sfinţii Arhangheli“, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de când a avut loc prima târnosire a acestui sfânt lăcaş. La finalul slujbei, soborului de zece preoţi i s-a adăugat Înalt Preasfinţitul Teofan şi pr. Vilie Doroşincă, protopop al Protopopiatului Iaşi 2, care a amintit în cuvântul său despre recunoştinţa pe care trebuie să o arate oamenii pentru moşii şi strămoşii ce au păstrat dreapta credinţă în parohia Cozmeşti. De asemenea, părintele protopop a apreciat lucrarea misionară a părintelui paroh Ciprian Dumitrache, care este sprijinit în activitatea sa de Consiliul şi Comitetul parohial. La rândul său, pr. paroh Ciprian Dumitrache a mulţumit Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei pentru prezenţă, urmând ca mai apoi să prezinte un scurt istoric al bisericii din Cozmeşti. „Cei care au ridicat această biserică nu erau oameni bogaţi, ci erau simpli, nevoiaşi, construind acest lăcaş de închinăciune în vremuri de foamete. Trebuie să respectăm această memorie a înaintaşilor care ne-au lăsat această comoară de mare preţ“, a spus preotul paroh, care i-a oferit IPS Teofan o icoană cu Sfinţii Arhangheli şi părintelui protopop Vilie Doroşincă o icoană cu Sfântul Vasile cel Mare.

Lansarea volumului „Cozmeşti - între pământ şi cer“

Arhipăstorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei i-a îndemnat pe credincioşii prezenţi în biserică să se îngrijească de gospodărie şi de familie ca şi cum viaţa nu s-ar sfârşi niciodată. „În acelaşi timp, munca să fie onestă, comportamentul - creştinesc, iar calea către biserică să fie bătătorită, fiind astfel pregătiţi pentru veşnicie. Omul trebuie să muncească pentru a avea cele necesare, dar, în acelaşi timp, trebuie să gândească că, dacă nu l-ar fi binecuvântat Dumnezeu cu sănătate, nu ar fi reuşit să facă nimic în viaţă. În cei 100 de ani, prin această biserică au trecut, cum vom trece şi noi, mii de oameni, care au fost botezaţi, cununaţi sau înmormântaţi“, a remarcat IPS Teofan, care l-a ridicat, apoi, la rangul de sachelar pe pr. Ciprian Dumitrache. De asemenea, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a oferit distincţii de vrednicie mai multor enoraşi care s-au evidenţiat în sprijinirea activităţii pastoral-misionare din parohia Cozmeşti. Manifestările dedicate împlinirii unui secol de la sfinţirea Bisericii „Sfinţii Arhangheli“ au continuat la Căminul Cultural, unde IPS Teofan a fost întâmpinat de primarul comunei şi de Fanfara din Cozmeşti, care a intonat un imn ostăşesc. După lansarea cărţii „Cozmeşti - între pământ şi cer“, a avut loc o scenetă oferită de un grup de elevi de la Şcoala din Cozmeşti. La finalul manifestărilor, Fanfara din Cozmeşti a cântat pentru toţi cei prezenţi Sârba de la Cozmeşti, dar şi alte cântece populare tradiţionale.

„Între Pământ şi Cer sunt oamenii care sfinţesc locurile“

Autorii volumului „Cozmeşti - între pământ şi cer“, Mădălin Cornel Văleanu şi pr. Ciprian Dumitrache, au semnat în prefaţă următorul text, ce a fost citit în cadrul lansării, după o scurtă prezentare a cărţii. „Volumul de faţă s-a dorit a fi un pios omagiu adus Cozmeştiului, un loc binecuvântat de Dumnezeu, la aniversarea a 100 de ani de la sfinţirea Bisericii satului. Ne-am fi dorit să ne numărăm printre fiii acestui sat, pentru a surprinde mai bine şi a putea aduna mai uşor în filele lucrării istoria acestor meleaguri, cu oameni, cu locuri, cu evenimente, cu tradiţii, pentru a ne împărtăşi cu seva pământului, pentru ca şi cei ce vor parcurge rândurile acestei cărţi să simtă fiorul său binecuvântat. Căci în pământul dătător de viaţă ne avem cu toţii rădăcinile, asemenea copacilor, şi în acest pământ ne vom reîntoarce, pentru a ne înălţa la cer. Iar Biserica, darul cel mai frumos al lui Dumnezeu către oameni, este locul unde sufletele se adună şi se pregătesc pentru întâlnirea cu Dumnezeu. Şi acest loc trebuie zidit, îngrijit şi înfrumuseţat permanent. Aceasta implică o mare bucurie, dar şi o mare responsabilitate, fiindcă Biserica nu este doar pentru cei de astăzi sau pentru cei care vor urma, Ea este întru Eternitate. Între Pământ şi Cer sunt oamenii care sfinţesc locurile.“