Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Biserica din Zalha a fost sfinţită

Biserica din Zalha a fost sfinţită

Un articol de: Dan Dregan - 15 Sep, 2010

În Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci, Biserica cu hramul "Înălţarea Domnului" a fost sfinţită în Parohia Zalha, Protopopiatul Jibou, Episcopia Sălajului. Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, a târnosit biserica în 12 septembrie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Comuna Zalha se află în Podişul Someşan, între dealurile Şimişna şi Gârbou, în partea de est a judeţului Sălaj, comună limitrofă cu judeţul Cluj. Satul Zalha, ca de altfel şi restul satelor comunei, a făcut parte, până după anul 1300, din voievodatul lui Gelu, fapt marcat, după 1378, de "Monografia" lui Iosef Kadar, ca făcând parte din judeţul Someş-Doboca. Iosef Kadar, în "Monografia" lui, atestă satul Zalha în anul 1378. Localitatea este atestată şi în "Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania", al lui Coriolan Suciu. În cele două documente, satul Zalha are diferite denumiri, după cum urmează: 1378 - Zalika, 1595 - Zalha, 1607 - Zalya, 1790 - Zalha, 1830 - Zalha Zale, 1854 - Zalha, până în zilele noastre. În vara anului 1999, un muzeograf de la Muzeul de Istorie din Zalău însoţit de doi cercetători au descoperit pe Dealul Burzuorului şi la poalele acestuia fragmente de ceramică veche dacică, ce se află la muzeele din Zalău, Cluj şi Bucureşti. Prin studiul acestor fragmente s-a constatat că Zalha a fost cetate dacică. Izvoarele istorice amintesc, în anul 1600, de biserica ortodoxă din Zalha care aparţinea de Protopopiatul Surduc, condusă de un paroh român. Construcţia acestei biserici era din lemn şi se afla pe o culme de deal din "Părăuţă". Se mai menţionează că, după anul 1820, preotul a organizat, pe lângă biserică, şcoala primară, unde se preda religia, catehismul, scrisul, cititul şi socotitul, în limba română. În anul 1800

s-a construit, de către săteni, biserica din lemn în locul numit "Părăuţă". În perioada 1935-1940 este amintit preotul Teodor Cernucan din Zalha, care, în anul 1949, a fost arestat şi condamnat politic la cinci ani de închisoare. În perioada respectivă, biserica a fost deservită de alţi preoţi din comună. Preotul Cernucan, după ieşirea din închisoare, s-a stabilit la o parohie din judeţul Bistriţa-Năsăud. Un alt preot care a slujit la Zalha este Alexandru Pop. O bună perioadă de timp, biserica a fost deservită de preotul Pompei Ciaca din Parohia Ceaca.

Noua biserică a Zalhei

Biserica a avut în posesia ei peste zece hectare de teren agricol şi trei hectare de pădure. Încă din 1948 acestea au fost naţionalizate, aşa cum s-a întâmplat şi cu casa parohială, care a devenit sediul Primăriei Zalha. În prezent, biserica şi-a reprimit terenul şi pădurea, fiind construită o nouă casă parohială.

În anul 2004, PS Petroniu a pus piatra de temelie pentru noua biserică din Zalha. De atunci şi până astăzi, cele 120 de familii, conduse de părintele Ioan Greblă care slujeşte aici de la hirotonia sa, din anul 1978, şi cu sprijinul Consiliului şi al Comitetului Parohial, în frunte cu epitropul Vasile Călămar, s-au străduit să ridice lăcaş de închinare. Astfel, s-a realizat biserica propriu-zisă, dotată în interior cu iconostas din lemn de tei, bănci, strane, policandre şi aplice, tetrapoade, geamuri termopan, uşi din lemn de tei, două clopote, sonorizare şi toate cele necesare pentru slujire. La exterior biserica are izolaţie cu polistiren, tencuială minerală, acoperiş din tablă, garduri din beton şi fier forjat, troiţe, pavaj în faţa bisericii, zid de sprijin, iluminat etc., valoarea lucrărilor ridicându-se la 800.000 de lei. Biserica a fost împodobită cu o frumoasă pictură executată în tehnica "fresco" de pictorul Virgil Palade.

Duminică, 12 septembrie 2010, s-a scris istorie în Parohia Zalha, pentru că târnosirea unei biserici ridicată din temelie are loc o dată la câteva sute de ani. În cuvântul de învăţătură, Episcopul Sălajului a vorbit despre dragostea lui Dumnezeu faţă de oameni şi a amintit de Evanghelia zilei, textul de la Ioan 3,16: "Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică".

"Din dragoste, Dumnezeu ne-a creat pe noi şi, în dragoste, Dumnezeu Tatăl L-a trimis pe Fiul Său să ne mântuiască", a arătat PS Petroniu, care i-a felicitat pe toţi credincioşii care au lucrat la această biserică şi i-a îndemnat să lucreze, de acum înainte, la biserica din suflete.