Biserica doreşte ca nimeni să nu fie marginalizat

Zilele acestea se desfăşoară la Bucureşti conferinţa "Platforma globală pentru reflecţie 2010. Unitate şi misiune astăzi. Mărturii şi opinii venite de la cei marginalizaţi", organizată de Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB) prin intermediul Comisiei pentru Credinţă şi Constituţie, în colaborare cu Patriarhia Română. Părintele Daniel Buda, secretarul executiv pentru relaţiile bisericeşti şi ecumenice în CMB, ne-a răspuns la câteva întrebări.

De ce este nevoie să se discute în aceste momente despre persoanele marginalizate sau cu risc de marginalizare?

Trăim într-o lume care este extrem de diversă şi în care, din păcate, există de multe ori o mare diferenţă între ceea ce prevede legislaţia şi ceea ce se întâmplă în viaţa cotidiană. Reprezentanţii diferitelor Biserici, participanţi la această conferinţă, lucrează în mod direct cu persoanele care se simt discriminate. Ei au adus numeroase exemple în care au arătat că legislaţia antidiscriminatorie din ţările lor de provenienţă nu este întotdeauna respectată de toţi cetăţenii.

Vă rog să ne oferiţi mai multe amănunte despre cele cinci grupuri participante la această conferinţă.

Este vorba de reprezentanţi ai castei dalit din India (n.r.: Daliţii sunt consideraţi clasa de jos a societăţii), unde, în ciuda tuturor eforturilor şi a legislaţiei indiene, există discriminare bazată pe sistemul tradiţional al castelor. Nici creştinismul nu a reuşit să depăşească pe deplin discriminările practicate de acest sistem. Al doilea grup reprezintă migranţii. Îşi desfăşoară activitatea în întreaga Europă, America de Nord, Orientul Mijlociu, Africa, practic peste tot unde există migranţi şi luptă împotriva discriminării migranţilor. Un al treilea grup care lucrează în special în America de Nord, Europa şi America Latină reprezintă persoanele care luptă împotriva rasismului. Populaţiile băştinaşe din America de Nord şi America Latină sunt reprezentate de un al patrulea grup. Există încă regiuni în lume unde persoanele băştinaşe nu au în mod real aceleaşi şanse egale cu majoritatea. Al cincilea grup reprezintă persoanele cu dizabilităţi.

De ce se implică Biserica în asemenea probleme?

Scopul conferinţei este dublu: cele cinci grupuri pe care le-am amintit şi descris mai sus realizează schimb de experienţă şi încearcă să dezvolte o strategie comună antidiscriminare. Se încearcă găsirea de noi idei pentru modul în care Bisericile ar putea să ajute societatea să lupte împotriva discriminării. Mai trebuie spus aici că există o constantă preocupare a participanţilor de a găsi modalităţi de implicare a acestor categorii în viaţa şi misiunea Bisericii. Aşa cum a spus Preafericitul Părinte Patriarh în mesajul adresat conferinţei, combaterea discriminării din perspectiva Bisericii se bazează pe principiul antropologiei creştine potrivit căruia toate fiinţele umane sunt create după chipul lui Dumnezeu şi pot să tindă spre asemănarea cu El. Din punct de vedere ontologic, toţi suntem egali. Lupta antidiscriminare are şi o bază antropologic-hristologică: Fiul lui Dumnezeu s-a întrupat şi a venit în lume să mântuiască pe toţi oamenii. Lupta împotriva discriminării înseamnă pentru Biserică încercarea de impunere a dreptăţii. Este nedrept să fii discriminat, de aceea Biserica nu poate sta departe când unii din fraţii şi surorile noastre mai slabi sunt neîndreptăţiţi. De aceea istoria şi timpul prezent sunt pline de exemple de implicare a Bisericilor din întreaga lume în lupta împotriva discriminării.

Care vor fi rezultatele concrete ale conferinţei?

Va fi formulat un document pe baza căruia anul viitor participanţii vor continua discuţiile. Sper să fie util faptul că aceste grupuri au decis să lucreze mai mult împreună de acum încolo. Nădăjduim cu toţii că soluţiile concrete care vor fi propuse - integrarea migranţilor în viaţa bisericilor locale, folosirea în mod propriu a darurilor persoanelor cu dizabilităţi, nedivizarea credincioşilor aceleiaşi tradiţii creştine pe criterii de rasă şi altele - îşi vor găsi o bună receptare în diferitele Biserici.

Teme de discuţie

La lucrările acestei conferinţe care se desfăşoară în Palatul Patriarhiei participă în jur de 35 de reprezentanţi ai diferitelor Biserici din întreaga lume, membre ale Consiliului Mondial al Bisericilor. Biserica Ortodoxă Română este membră a Consiliului Mondial al Bisericilor din 1961 şi este foarte activă în acest for.