Biserica îndeamnă la coresponsabilitate şi cooperare socială, dar fără politizare

În legătură cu unele opinii exprimate în presă în aceste zile referitoare la angajarea Bisericii în problemele generate de criza financiar-economică din România, considerăm că se impun următoarele precizări:

Potrivit învăţăturii şi vocaţiei sale, Biserica Ortodoxă Română a fost, este şi va fi permanent implicată în social, desfăşurând după anul 1990 o operă socială aflată în continuă dezvoltare. De exemplu, în anul 2009 (de asemenea, un an de criză din punct de vedere economic), Patriarhia Română a acordat o atenţie specială susţinerii unei ample opere sociale desfăşurate de centrele eparhiale în întreaga ţară prin cele 394 de aşezăminte social-filantropice şi 335 de programe sociale de care beneficiază constant peste 630.000 de persoane (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi, alte categorii sociale defavorizate). Anul trecut, pentru susţinerea acestor activităţi social-filantropice şi de sprijinire a celor asistaţi, la nivelul Patriarhiei Române s-au cheltuit aproximativ 45.000.000 de lei, în creştere cu circa 20% faţă de anul 2008.

Potrivit Constituţiei României (art. 29) şi Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, în România, cultele religioase sunt autonome în relaţia cu Statul, care "recunoaşte acestora rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale" (art. 7, alin. 1). Ca atare, cultele religioase recunoscute, potrivit legilor Statului român, se pot implica din punct de vedere social, dar nu se substituie autorităţilor de stat.

Întrucât Biserica predică permanent Evanghelia păcii şi a iubirii faţă de aproapele, Patriarhia Română îndeamnă, mai ales în contextul actual dificil, la dialog, coresponsabilitate şi cooperare socială pentru identificarea de soluţii concrete şi realiste spre a depăşi grava criză economică şi financiară prin care trece acum şi România.

În concluzie, Biserica Ortodoxă Română s-a implicat şi se va implica în continuare la toate nivelele (parohie, mănăstire, protopopiat, eparhie, mitropolie şi patriarhie) în rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă credincioşii ei, dar, potrivit sferei sale de competenţă şi responsabilitate, în duh de pace şi cooperare, nu de substituire sau de presiune politică.