La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Biserica, mai mult suspectată decât ajutată de „presa specială“
În legătură cu articolul intitulat „Patriarhia, la un pas de cotaţie la bursă“, apărut în săptămânalul „Reporter Special“ ediţia 21-28 iulie 2008, fără semnătură (!), Patriarhia Română face următoarele precizări:
Fără a cunoaşte modul de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, inclusiv din punct de vedere economic-financiar, dar adept al „surselor de încredere“ în ceea ce priveşte documentarea, autorul anonim al articolului se lansează într-o serie de speculaţii gratuite, care ridică un semn de întrebare asupra onestităţii profesionale a acestei publicaţii. În acest sens, fără nici o consideraţie faţă de dreptul sacru la proprietate, şi îngrijorat, probabil, de lucrarea pastoral-misionară şi social-educaţională din ce în ce mai dinamică a Bisericii Ortodoxe Române, autorul anonim al articolului ajunge să ceară imperios „încetarea cât se poate de repede a caruselului retrocedărilor către Biserica Ortodoxă Română“. Este stupefiantă o astfel de opinie care dovedeşte incapacitatea de a înţelege faptul că retrocedarea bunurilor bisericeşti (terenuri, imobile etc.) are loc conform legislaţiei în vigoare şi reprezintă un act de dreptate şi nu un privilegiu. Aceasta reprezintă doar o reparaţie parţială faţă de confiscările abuzive ale proprietăţilor bisericeşti, în urma reformelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi cele din timpul regimului comunist. Venituri mici în raport cu multitudinea activităţilor Veniturile Patriarhiei Române şi ale eparhiilor sunt foarte mici în raport cu multitudinea de activităţi desfăşurate şi solicitările din partea acelor semeni ai noştri care se confruntă cu neajunsuri materiale. De exemplu, cotidianul „Ziarul Lumina“ este susţinut financiar de către parohii, pe bază de abonamente, pentru că nu beneficiază de finanţări din surse oculte. În acelaşi timp, Televiziunea TRINITAS este susţinută financiar de către Patriarhia Română şi parohiile din Arhiepiscopia Bucureştilor, deoarece nu este o televiziune comercială, ci una misionară. Ca atare, ea este permanent în deficit financiar şi pentru că nu primeşte subvenţii de la creştini de alte confesiuni din străinătate, ci se sprijină exclusiv pe contribuţiile credincioşilor ortodocşi români, mulţi, dar săraci. În plus, publicitate nu poate accepta fără să ţină seama de principiile moralei creştine. Pentru a-l ajuta pe „Reporterul Special“ să înţeleagă modalităţile de funcţionare economico-financiară ale Bisericii Ortodoxe Române, precizăm faptul că, de la parohie şi până la Patriarhie, există organisme deliberative şi executive cu atribuţii precise, inclusiv în ceea ce priveşte evidenţa donaţiilor şi controlul gestionării fondurilor şi a administrării bunurilor. De aceea, a fost posibil ca, după anul 1989, în noul context de libertate care a oferit posibilitatea prezenţei mai susţinute a Bisericii Ortodoxe Române în societate, să fie realizate o serie de proiecte de investiţii şi derulate numeroase programe cu scopul împlinirii misiunii pastoral-misionare, social-filantropice şi cultural-educaţionale în slujba comunităţilor de credincioşi. Peste 2.000 de biserici, după ’90 În acest sens, menţionăm faptul că, în cei peste 18 ani de după Revoluţie, au fost construite sau se află aproape de finalizare, peste 2.000 de noi locaşuri de cult; s-au consolidat şi restaurat câteva sute de biserici şi mănăstiri, în majoritate aflate în patrimoniul cultural naţional şi chiar UNESCO; au fost construite şi organizate peste 450 de aşezăminte sociale destinate persoanelor aflate în dificultate sau cu diferite dizabilităţi. În acelaşi timp, Patriarhia Română, la nivel central şi local, derulează, anual, sute de proiecte şi programe social-filantropice şi cultural-educaţionale cu scopul implicării tot mai active a Bisericii în problemele cu care se confruntă societatea românească. Toate aceste realizări au fost posibile, în mare parte, datorită jertfei materiale a unui impresionant număr de credincioşi jertfelnici şi sponsori generoşi, dar şi încrederii pe care preoţii au dobândit-o prin gestionarea responsabilă şi eficientă a fondurilor, acolo unde sunt lucrări evidente. La sfârşitul fiecărui an, atât la nivelul Patriarhiei Române, cât şi la nivelul fiecărei eparhii este analizată şi evaluată întreaga activitate, inclusiv sub aspect economic-financiar, fiind evidenţiate atât împlinirile, cât şi neîmplinirile. Toate acestea sunt publicate în cotidianul „Ziarul Lumina“ şi în publicaţii bisericeşti eparhiale. Mai importante sunt problemele vieţii bisericeşti, decât propria imagine În ceea ce priveşte obiecţia jurnaliştilor săptămânalului „Reporter Special“, în legătură cu solicitarea acordării unui interviu de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, precizăm faptul că, mai ales de când a fost locţiitor de Mitropolit la Iaşi şi Craiova, în agenda de lucru a Patriarhului României, care lucrează zilnic între 12 şi 16 ore, mai importante sunt problemele vieţii bisericeşti, decât propria imagine în mass-media. De aceea, Patriarhul României nu răspunde, în primul an de slujire în cea mai înaltă demnitate din Biserica Ortodoxă Română, la nici una dintre numeroasele solicitări ale mass-media, nici măcar la cele din partea Radio Trinitas, Televiziunea TRINITAS şi cotidianul „Ziarul Lumina“ ale Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, pentru a da interviuri. În ceea ce priveşte „dialogul cu oamenii“, de care este îngrijorat autorul articolului, pe lângă mass-media Patriarhiei Române, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române foloseşte ca modalităţi de comunicare predica, meditaţia, dialogul cu preoţii în conferinţele preoţeşti, şedinţele de lucru, audienţele şi întâlnirile cu credincioşii la sărbătorile bisericeşti. Cine cere altora transparenţă este dator să ofere transparenţă el însuşi. Aşteptăm din partea săptămânalului „Reporter Special“ să aflăm care sunt sursele sale de finanţare, fondul de salarii şi în ce fel sunt implicaţi finanţatorii acestei publicaţii în activităţi cu caracter social-filantropic şi cultural-educaţional, spre binele societăţii. Prin metoda ascunderii sub protecţia anonimatului şi tenta de articol scris la comandă, specifice unor vremuri pe care le consideram apuse, săptămânalul „Reporter Special“, aflat doar în primul an de existenţă, ori încearcă să-şi facă publicitate cu orice preţ, ori slujeşte alte scopuri decât acela de a informa corect publicul cititor. (Biroul de Presă al Patriarhiei Române) Notă: Intertitlurile aparţin redacţiei