„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Biserica Mănăstirii Blănoiu a fost târnosită
Peste 3.000 de credincioşi s-au adunat duminică, 16 octombrie, în legendara Ţară a Loviştei, pentru a participa la sfinţirea uneia dintre cele mai impunătoare mănăstiri, zidită într-un timp record, de aproape şase luni, în Eparhia Râmnicului.
În Duminica a XXI-a după Rusalii, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul VII Ecumenic, Înalt Preasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, şi Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjuraţi de un sobor de peste 60 de preoţi şi diaconi, au oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Blănoiu, comuna Racoviţa, judeţul Vâlcea. Sărbătoarea a fost încununată de târnosirea bisericii mănăstirii cu hramul "Pogorârea Duhului Sfânt". Sărbătoarea a început în seara zilei de sâmbătă, 15 octombrie, când au fost aduse spre închinare moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistriţa Olteană şi a fost săvârşită slujba de Priveghere şi Acatistul Sfântului Grigore Decapolitul. A doua zi a continuat cu Acatistul Domnului Iisus Hristos, cu slujba de târnosire şi cu Sfânta Liturghie. Lăcaşul de cult sfinţit, darul lui Dumnezeu pentru noi După slujba de sfinţire a bisericii, PS Emilian Lovişteanul a rostit un cuvânt de învăţătură în care a arătat importanţa ctitoriei de lăcaşuri sfinte ca necesitate pastoral-misionară: "Mulţumim lui Dumnezeu pentru această zi şi pentru acest dar de mare preţ, care este casa Lui, sfânt lăcaş în care am intrat cu toţii şi la a cărui sfinţire am participat. Dacă până la târnosire, biserica este darul oamenilor, ctitorilor, al comunităţii monahale sau al comunităţii parohiale pentru Dumnezeu, după sfinţire, biserica este darul lui Dumnezeu pentru noi, pentru că prin ea de acum primim sfinţirea trupurilor şi sufletelor noastre prin Sfintele Taine care se vor săvârşi aici", a spus Preasfinţia Sa. În cadrul Sfintei Liturghii, după citirea Sfintei Evanghelii, PS Andrei Făgărăşeanul a explicat sensurile duhovniceşti desprinse din pericopa evanghelică în care a fost prezentată Pilda Semănătorului: "Mântuitorul Iisus Hristos ne-a arătat în Evanghelia de astăzi ce fel de pământ trebuie să fim, ca Dumnezeu să poată veni să-şi facă lăcaş în sufletul nostru. Dumnezeu este pretutindeni, dar în special în sufletul credincios care face roadă prin răbdare. Pământul cel bun nu poate fi pregătit în sufletul nostru decât prin rugăciune, post şi milostenie, iar mântuirea se dobândeşte numai în genunchi, cu ochii înlăcrimaţi. Şi dacă avem răbdare, Dumnezeu trimite Duhul său cel Sfânt, cum a trimis astăzi peste noi şi peste această sfântă biserică mănăstirească, şi ne sfinţeşte". După Sfânta Liturghie, IPS Gherasim i-a binecuvântat pe credincioşi şi a ţinut un cuvânt de învăţătură, în care a amintit că în urmă cu un an, împreună cu Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, a pus piatra de temelie la acest sfânt aşezământ. "Dăm slavă Sfintei Treimi pentru slujba de astăzi, împlinită sufleteşte şi trupeşte, şi rugăm pe Bunul Dumnezeu pentru toţi cei care s-au ostenit şi au ridicat această sfântă mănăstire ca să le dăruiască pace, sănătate şi mulţi ani", a conchis chiriarhul locului. Distincţia "Crucea Patriarhală" pentru clerici şi mireni Pentru osteneala depusă la ridicarea şi înfrumuseţarea sfântului lăcaş, părintele iconom stavrofor Ioan Comăneci, ctitorul mănăstirii, a primit "Crucea Patriarhală", cea mai înaltă distincţie onorifică oferită preoţilor, şi o gramată de mulţumire pecetluită cu semnătura PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, Vasile Frank Timiş, ctitorul şi sponsorul principal, a primit "Crucea Patriarhală" pentru laici şi o gramată de mulţumire din partea PF Părinte Daniel. Au mai primit gramate de mulţumire, din partea Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului, reprezentanţii administraţiei locale şi alte personalităţi care s-au implicat în construirea şi finalizarea complexului monahal. La acest eveniment au mai fost prezenţi părintele arhim. Vartolomeu Androni, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului, părintele Ioan Dinică, secretar al Arhiepiscopiei Râmnicului, stareţi şi stareţe de la mănăstirile Cozia, Turnu, Stănişoara, Pătrunsa, Hurezi, Ostrov, Arnota, reprezentanţi ai administraţiei locale şi centrale, personalităţi ale vieţii culturale vâlcene, preoţi monahi, monahii şi peste 3.000 de pelerini din ţară şi din străinătate. Piatra de temelie, pusă la 2 octombrie 2010 Mănăstirea "Pogorârea Sfântului Duh" - Blănoiu se află în comuna Racoviţa, satul Blănoiu, şi este situată la altitudinea de aproximativ 700 de metri. Piatra de temelie pentru noua mănăstire de maici s-a pus la data de 2 octombrie 2010, de IPS Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, şi PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, când a fost târnosit şi paraclisul cu hramurile "Acoperământul Maicii Domnului" şi "Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei". Ctitorii mănăstirii sunt preot Ioan Comăneci cu familia, împreună cu sponsorul principal, Vasile Frank Timiş. Mănăstirea are în prezent 12 vieţuitoare, sub păstorirea stareţei Ierusalima Lazari. În 12 luni de la punerea pietrei de temelie şi până în prezent s-au realizat drumul de acces, un aşezământ pe trei nivele ce cuprinde 20 de chilii, un paraclis pentru slujire şi biserica cu toate cele necesare vieţuirii. Biserica este în formă de cruce bizantină, cu clopotniţă şi pridvor, având lungimea de 47 de metri şi lăţimea de 11 metri. Planul şi arhitectura mănăstirii au fost realizate de părintele Ioan Comăneci. Echipa de construcţie este formată din părintele Ioan, împreună cu părintele protosinghel Macarie, stareţul Mănăstirii Gruiul Lupului, şi obştea mănăstirii. Toate demersurile pentru înfiinţarea mănăstirii au fost făcute de părintele protosinghel Macarie. Dat fiind faptul că mănăstirea se află situată la confluenţa dintre provinciile istorice Ţara Românească şi Ardeal, aici vin de hram şi sărbători credincioşi şi pelerini atât din Oltenia, cât şi din Transilvania.