Biserica Mănăstirii Caraiman a îmbrăcat veşmântul harului

Ziua de 14 septembrie 2014 va rămâne înscrisă cu slove de aur în istoria Mănăstirii „Înălţarea Sfintei Cruci” din Buşteni şi a obştii ce trăieşte în ascultare în acest sfânt aşezământ monahal, fiind ziua în care biserica mare a mănăstirii a primit veşmânt nou de har. Târnosirea sfântului locaş de sub monumentala Cruce a eroilor de pe Caraiman a fost săvârşită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, după sfinţire fiind săvârşită Sfânta Liturghie.

Sărbătoarea de duminică a fost una aşteptată cu emoţie duhovnicească atât de obştea sfântului aşezământ, cât şi de credincioşii care frecventează mănăstirea de la poalele vârfului Caraiman. De aceea, curtea mănăstirii a fost plină de pelerini din toate zonele ţării, care au asistat la slujbe şi au trecut prin Sfântul Altar al bisericii pentru a săruta Sfânta Masă, Sfânta Evanghelie şi Sfânta Cruce.

Evenimentele liturgice dedicate acestui moment deosebit au debutat sâmbătă, 13 septembrie, când a fost săvârşit Acatistul Sfintei Cruci şi au fost pomeniţi eroii neamului, pe platoul Bucegilor, în apropierea crucii de pe vârful Caraiman, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi. Slujba a fost săvârşită lângă un cort în formă de biserică, aici urmând să fie construit un locaş de rugăciune.

La eveniment au participat stareţii şi stareţele mănăstirilor şi schiturilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, primarul oraşului Buşteni, Emanoil Savin, autorităţi locale, un grup de tineri membri ai Ligii Tinerilor Creştin-Ortodocşi din Mizil şi din Ploieşti, coordonaţi de Sectorul învăţământ şi activităţi cu tinerii al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi numeroşi turişti care vizitau munţii Bucegi.

După rugăciunile înălţate pe acest altar natural al Bucegilor, ierarhul Dunării de Jos a vorbit despre însemnătatea momentului, despre însemnătatea crucii de pe Caraiman şi despre importanţa zidirii unui locaş de rugăciune lângă Crucea Eroilor. „Anul acesta îi cinstim pe toţi eroii care, acum 100 de ani, în contextul Primului Război Mondial, au pus mai presus de vieţile lor idealul sacru al unităţii poporului român. Cu atât mai mult sporeşte în semnificaţii întâlnirea de astăzi, întrucât suntem chiar în ajunul sărbătorii Sfintei Cruci. Crucea străjuieşte la căpătâiul jertfelor, iar această cruce imensă este un mesaj de recunoştinţă faţă de Dumnezeu al tuturor românilor. După 100 de ani, arătăm că eroii nu mor niciodată, ci eroii sunt părinţii care apără neamul”, a spus Înaltpreasfinţitul Casian.

Despre demersul construirii unei biserici în cinstea eroilor sub crucea de pe vârful Caraiman a vorbit directorul Parcului Natural Bucegi. „Când vorbim despre patrimoniu natural, vorbim tot de creaţia lui Dumnezeu, vorbim de o bogăţie care este a noastră a tuturor şi care trebuie să fie protejată, şi noi considerăm că şi prin prezenţa acestui locaş de cult asigurăm protecţia patrimoniului natural, prin ridicarea gradului de conştiinţă al vizitatorilor, în special al tinerei generaţii”, a precizat directorul Parcului Natural Bucegi, Horia Iuncu.

Seara, în biserica mare a mănăstirii a fost săvârşită slujba Privegherii la care au participat atât stareţi şi stareţe care au venit la sinaxă, cât şi numeroşi credincioşi.

Târnosire şi Liturghie arhierească în ziua Înălţării Sfintei Cruci

Ieri, în ziua de prăznuire a Înălţării Sfintei Cruci, peste 3.500 de credincioşi au venit la mănăstire pentru a participa la slujbele săvârşite de soborul de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Slujba de târnosire a sfântului locaş a fost săvârşită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, şi Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

Odată cu târnosirea, sfântul locaş a primit şi un al doilea hram, „Învierea Domnului”, pentru a arăta legătura dintre Cruce şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

După slujba de sfinţire, Patriarhul României a mulţumit primarului oraşului Buşteni, Emanoil Savin, pentru sprijinul acordat la ridicarea unei viitoare biserici în munţii Bucegi, în apropierea crucii de pe vârful Caraiman.

„Îi mulţumim domnului primar că a contribuit mult, împreună cu domnul viceprimar, la hotărârea Consiliului local pentru atribuirea a 3.000 de metri pătraţi pentru noua biserică de pe platoul Bucegi. Acolo unde este o cruce mare a eroilor, este nevoie şi de o biserică. Va fi una mică, dar solidă. Una de beton, placată cu cărămidă în interior pentru pictură şi cu piatră de munte în exterior, pentru a se încadra în contextul Parcului Naţional”, a arătat Patriarhul României.

Din biserica mare, soborul de ierarhi, preoţi şi diaconi a mers la Altarul de vară din curtea mănăstirii, unde a fost săvârşită Sfânta Liturghie. După citirea Sfintei Evanghelii, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat înţelesurile duhovniceşti ale sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci, a vorbit despre istoria aflării şi înălţării Sfintei Cruci şi despre puterea ei. „Crucea lui Hristos este Hristos Însuşi în stare de iubire jertfelnică şi milostivă. De aceea noi cinstim Crucea ca nefiind despărţită de Hristos şi Hristos rămâne nedespărţit de Cruce chiar şi după Învierea Sa din morţi. Taina Crucii rămâne interioară pentru eternitate în trupul lui Hristos Cel înviat şi preaslăvit, pentru a arăta că iubirea Lui smerită şi milostivă este iubire veşnică. Aşadar, Crucea lui Hristos este Hristos în stare de jertfă, Hristos în stare de iubire milostivă, de iubire smerită”, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Fiind semnul puterii iubirii lui Dumnezeu, Crucea a devenit parte din manifestarea credinţei ortodoxe. Când ne facem semnul Sfintei Cruci, noi preamărim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh; pe Tatăl Care a trimis pe Fiul în lume să o mântuiască şi Care apoi împreună cu Tatăl trimit lumii pe Duhul Sfânt. Şi zicem «Amin!» când lăsăm mâna în jos. Ori de câte ori ne însemnăm cu semnul Sfintei Cruci noi mărturisim iubirea veşnică şi milostivă a Preasfintei Treimi arătată nouă prin Mântuitorul Cel răstignit şi înviat”, a mai arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a evocat pe ctitorul mănăstirii, protosinghelul Gherontie Puiu, plecat la cele veşnice acum câteva luni. „Părintele Gherontie era un om simplu, dar cu o credinţă puternică şi era foarte evlavios şi răbdător. Ore întregi aşteptau credincioşii până ajungeau la el pentru binecuvântare şi pentru Spovedanie. Astăzi, când am sfinţit biserica, am sfinţit şi mormântul lui cu apă sfinţită ca un semn de comuniune în rugăciune. Şi din chipul lui senin şi zâmbitor parcă ne transmitea bucuria că în sfârşit biserica cea mare a fost sfinţită”, a spus Patriarhul României.

Daruri şi distincţii celor care au sprijinit mănăstirea

La finalul slujbei, Patriarhul României a oferit câte o cruce de binecuvântare ierarhilor care au slujit, precum şi distincţii unor persoane care au ajutat Mănăstirea Caraiman. Primul evidenţiat a fost stareţul mănăstirii, arhimandritul David Petrovici, care a primit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” pentru clerici.

Apoi, acelaşi ordin, însă pentru mireni, a fost oferit primarului oraşului Buşteni, Emanoil Savin, în semn de recunoştinţă pentru sprijinirea construirii viitoarei biserici de pe platoul Bucegilor, dar şi pentru alte forme de ajutor acordat mănăstirii, cum ar fi extinderea şi asfaltarea drumului de acces către aşezământul monahal. Acelaşi ordin l-au mai primit Petru Luican, cel care a sponsorizat atât cortul în formă de biserică de pe muntele Caraiman, cât şi pe cel în care a fost săvârşită ieri Sfânta Liturghie, şi Petru Gorongia, cel care a donat policandrele din biserică.

Medalia omagială „Sfinţii Martiri Brâncoveni” a fost oferită lui Victor Sebastian Ene, pictorul bisericii mari a mănăstirii. De asemenea, Patriarhul Bisericii noastre a oferit o serie de cărţi apărute la editurile Patriarhiei Române pentru biblioteca mănăstirii, iar credincioşilor, iconiţe.

La rândul său, stareţul mănăstirii a oferit atât Patriarhului României, cât şi celorlalţi ierarhi invitaţi câte o icoană cu hramul mănăstirii. De asemenea, a mulţumit tuturor credincioşilor care au contribuit la ctitorirea mănăstirii. „Mulţumim în chip deosebit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel care ne-a binecuvântat şi de această dată cu prezenţa Preafericirii Sale şi cu oficierea slujbei de sfinţire a bisericii noastre. Trebuie să îi mulţumim şi părintelui nostru duhovnicesc, preacuviosul părinte protosinghel Gherontie Puiu care, acum câteva luni, a fost chemat de Dumnezeu la cer, acolo unde se bucură împreună cu aleşii Lui în Împărăţia cerească. Părintele este ctitorul bisericii noastre care astăzi s-a sfinţit, el fiind ajutat de foarte mulţi credincioşi din toate colţurile ţării. Zidirea acestei biserici a durat şase ani, din anul 2002 şi până în anul 2007, când s-au finalizat lucrările de construire. Începând cu 2012 au fost începute lucrările de pictură care au durat până în luna septembrie a acestui an. Pictura a fost executată în tehnica al secco în stil bizantin de domnul Sebastian Ene. Toate aceste lucrări s-au realizat cu purtarea de grijă şi cu ajutorul Maicii Domnului şi cu marea dragoste a credincioşilor din toate colţurile ţării şi chiar de peste hotare, care au contribuit fiecare după putere, dar toţi cu dragoste pentru sfintele locaşuri de rugăciune”, a spus la final stareţul mănăstirii, arhimandritul David Petrovici. La final, credincioşii au primit pachete cu alimente din partea mănăstirii.