▲ Sfinţită în 1909, Biserica „Sfântul Nicolae“ - Rusă din Capitală şi-a serbat duminică, 13 decembrie, centenarul ▲ Dimineaţă s-a săvârşit Sfânta Liturghie, iar după-amiază s-a ţinut un simpozion dedicat evenimentului ▲ Ziua s-a încheiat cu tradiţionalul marş al colindătorilor ▲
Paraclisul studenţesc de la Piaţa Universităţii a fost plin, duminică, de foşti, dar şi actuali studenţi şi membri ai Asociaţiei Studenţilor Creştini din România (ASCOR). Chiar şi printre cei 11 slujitori erau foşti studenţi, apropiaţi ai Bisericii „Sfântul Nicolae“ şi ucenici ai părintelui Vasile Gavriilă, parohul bisericii.
După ora 16:00, în Aula Magna a Facultăţii de Drept, au fost invitaţi la simpozionul dedicat celor 100 de ani de existenţă, în mijlocul Bucureştiului, a Bisericii „Sfântul Nicolae“ - Rusă. În deschidere, pr. cons. Gheorghe Holbea a transmis binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Apoi a vorbit despre comuniunea şi familia, care s-a născut în acest paraclis universitar, aspect vizibil pentru cei care au contact cu comunitatea de aici.
Studenţii de azi: liberi, culţi şi credincioşi
A urmat acad. Florin Constantiniu, profesor de istorie, care a vorbit despre momentele petrecute în 1989, ecoul lor în zilele noastre, despre ce au aşteptat românii de la aceste evenimente şi ce s-a realizat. Studenţii, a mai spus acesta, constituie, întâi de toate, un segment social cu totul special, având o capacitate, o forţă şi o putere deosebită. În plus, a arătat acad. Florin Constantiniu, au trei motive pentru a fi conştienţi de ceea ce reprezintă ei: în primul rând, se bucură de libertate, în al doilea rând, sunt oameni instruiţi şi, în al treilea rând, sunt oameni care cred în Dumnezeu, fiind călăuziţi de credinţă, lucru care îi uneşte, dându-le putere. Mesajul academicianului a fost şi un semnal de alarmă în faţa modernismului rău înţeles, a kitschului, care nu se ridică la standardul vieţii studentului.
„Unul din bunurile câştigate de studenţi, a spus ultimul vorbitor, pr. Vasile Gavriilă, după 1990, este tocmai Biserica «Sfântul Nicolae» - Rusă şi toate paraclisele universitare din România. Am vrut să conştientizăm că dumnezeiasca Liturghie a adunat studenţi de la diferite facultăţi, că la întâlnirea dintre liturghie, ştiinţă, cultură s-a născut un mod de viaţă, pe care noi îl putem numi filocalic, adică de a trăi după învăţătura Părinţilor Bisericii. În biserica aceasta, oamenii s-au învăţat să citească Sfânta Scriptură, Patericul, Filocalia şi toată literatura teologică“.
Foştii ucenici
În cadrul simpozionului au fost aduse mărturii şi de către foştii studenţi, care au trecut prin această biserică, care, astăzi, sunt în diferite locuri şi funcţii din România. Cei prezenţi au vizionat şi o parte din filmul închinat serbării celor 500 de ani de la trecerea la Domnul a Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, care a avut loc în anul 2004, la care a avut un aport deosebit şi ASCOR-ul. Momentul aniversar s-a încheiat cu un program artistic susţinut de formaţia vocal-instrumentală de muzică veche „Anton Pann“, urmată de grupul psaltic al Bisericii „Sfântul Nicolae“ - Rusă.
Biserica „Sfântul Nicolae“ - Rusă a fost construită între anii 1905 -1909 din iniţiativa ambasadorului rus Ghiers pentru personalul ambasadei ruse şi pentru credincioşii ruşi din Capitală, fiind închinată Sfântului Nicolae, după numele ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei. Sfinţită la 25 noiembrie 1909, biserica a rămas sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse până în 1934, când Nicolae Titulescu, la acea dată şef al diplomaţiei române, obţine acordul ca ea să fie cedată spre administrare Universităţii din Bucureşti. La 5 mai 1947, lăcaşul revine sub jurisdicţia Moscovei până în 1957, când intră din nou în proprietatea BOR, având statut de biserică de enorie.
„Comuniunea cu studenţii care au murit pentru libertate“
Ziua s-a încheiat cu tradiţionalul marş al colindătorilor, numai că anul acesta nu s-a desfăşurat între Piaţa Romană şi Piaţa Unirii, aşa cum se face din 1991, ci a pornit din faţa Facultăţii de Drept, a urcat pe Bd. Mhail Kogălniceanu, Bd. Regina Elisabeta, apoi, participanţii au făcut stânga, pe Calea Victoriei, oprindu-se în faţa Bisericii Kretzulescu, din Piaţa Revoluţiei. Aici, colindătorii s-au rugat pentru eroii neamului. Până anul trecut, momentele de rugăciune de pomenire pentru eroi s-au ţinut la crucile din Piaţa Universităţii. „Marşul colindătorilor este comuniunea studenţilor cu înaintaşii, cu studenţii care au murit pentru libertate, pentru roadele jertfei lor, pe care aceştia le culeg astăzi. Ei simt să îşi manifeste comuniunea aceasta prin rugăciune pentru ei, printr-o lumânare aprinsă lor şi prin aceste colinde, dragi nouă, românilor“, a mai spus duhovnicul studenţilor.
(diac. G. ANICULOAIE)
.jpg)
