Biserica şi dezbaterile publice

Cotidianul francez "La Croix" ne propune un articol care ridică un semn de întrebare în ceea ce priveşte locul pe care Biserica din Franţa îl ocupă în societatea civilă. Marie Boëton şi Céline Hoyeau, autoarele acestui articol apărut pe 23 august, subliniază că acest fapt a fost determinat de reacţiile guvernului francez la intervenţiile Bisericii în situaţia rromilor.

Numeroasele reacţii guvernamentale pe care le-au provocat intervenţiile Bisericii în problema rromilor ridică un semn de întrebare asupra locului care îi este acordat Bisericii în spaţiul public.

După ce ONU şi Comisia Europeană au prevenit Franţa în privinţa situaţiei rromilor, Papa Benedict al XVI-lea s-a invitat, de asemenea, la dezbateri, după P. Arthur Hervet şi Mgr. Christophe Dufour, arhiepiscop de Aix-en-Provence şi Arles. Aceste intervenţii ale Bisericii de duminică, 22 august, au antrenat replici ale guvernului.

Ministrul agriculturii Bruno Le Maire nu a omis să amintească faptul că "în ţara noastră există o regulă foarte importantă, şi anume separarea Bisericii de Stat (...). Biserica adoptă poziţii care sunt dictate de morală, de propriile sale reguli, dar noi suntem reprezentanţii Statului, noi suntem aici pentru a determina respectarea regulii de drept asupra teritoriului".

Pe de altă parte, Brice Hortefeux, membru al Parlamentului European, s-a arătat pregătit să-l primească pe cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris şi preşedinte al Conferinţei episcopilor din Franţa, pentru a discuta despre situaţia rromilor.

Are Biserica acelaşi drept de exprimare ca orice altă instituţie?

În final, purtătorul de cuvânt al guvernului, Luc Chatel, a încercat să calmeze această disonanţă guvernamentală printr-o declaraţie liniştitoare: "Fiecare opinie a fiecărei comunităţi este bine-venită în dezbatere".

Autoarele acestui articol se întreabă în acest punct dacă poate oare Biserica să intervină pentru a ajuta la conştientizarea mizelor morale ale marilor dezbateri ale societăţii, respectând în acelaşi timp principiul de laicitate. Se bucură Biserica de acelaşi drept de exprimare de care se bucură orice altă instituţie? În ce condiţii poate aceasta să intervină într-o dezbatere iniţiată de stat, fără a încălca legea din 1905?

După părerea părintelui Jacques Turck, vicar de Issy-les-Moulineaux (Hauts-de-Seine) şi fost director al Serviciului Familie şi Societate în cadrul Conferinţei Episcopilor din Franţa, Biserica ar avea tot dreptul să intervină. "Luăm cuvântul pentru a chema societatea să-şi regândească atitudinea, în numele doctrinei sociale a Bisericii, care se fondează pe porunca a doua: "Iubeşte pe aproapele tău". Biserica poate interveni asupra oricărui fapt care pune în discuţie omul şi destinul său."

"Trebuie să respectăm libertatea de exprimare a Bisericii"

Sociologul Jean Baubérot este de părere că "Biserica din Franţa se consideră un component al societăţii civile. Din acest punct de vedere, aceasta îşi are locul în dezbaterile din acest moment".

O poziţie împărtăşită şi de preşedintele Observatorului laicităţii, Jean-Michel Guillardet. "Trebuie să respectăm libertatea de exprimare a Bisericii. Aceasta nu face decât să exprime un punct de vedere printre altele. Ne înşelăm dacă vedem în aceasta o violare a legii din 1905. De fapt, prin exprimarea părerilor sale, Biserica nu se amestecă în treburile Statului în vederea obţinerii de subvenţii sau pentru a deveni o religie oficială."

Rromi: un apel ecumenic la non-violenţă

Prezentul articol tratează aceeaşi problemă a rromilor din Franţa, care a generat diferite reacţii din partea multor instituţii. Benjamin Legendre semnează acest articol apărut în ediţia din 24 august a revistei săptămânale franceze "La Vie" şi prezintă reacţia bisericilor creştine din zona de evacuare a rromilor faţă de măsurile luate de statul francez.

Bisericile creştine din Saint- Étienne, unde au avut loc primele evacuări ale rromilor pe 6 august, au lansat un apel comun pentru încheierea violenţelor şi pentru reale eforturi pentru integrarea acestor populaţii.

"Dezaprobăm acţiunile spectaculoase din ultimele săptămâni. Ce aduc acestea în afară de nopţi de teamă şi resentimente?", a declarat Dominique Lebrun, episcop de Saint-étienne, într-un lung interviu acordat ziarului "Le Monde", pentru a prezenta apelul pe care acesta l-a semnat împreună cu Bisericile reformate, ortodoxe şi baptiste din dioceză.

"Franţa trebuie să-şi păstreze tradiţia de bună gazdă"

Încurajând rromi "să-şi ia viitorul în mâini în spiritul respectării legilor şi a obiceiurilor ţării care i-a primit deschizându-şi graniţele", apelul punctează urgenţa elaborării unui proiect politic coerent. "În 2012, adică mâine, libertarea de circulaţie în Uniunea Europeană nu va mai putea fi restrânsă. Ce vom face atunci?", se întreabă semnatarii acestui apel. "Trebuie create comisii (...) pentru a le înţelege cultura şi pentru a inventa cele mai bune condiţii pentru prezenţa lor în comunitatea noastră", a declarat Mgr. Lebrun, care este de părere că "Franţa trebuie să-şi păstreze tradiţia de bună gazdă".

Creştinii se mobilizează pentru a găzdui studenţii

În articolul publicat în revista "La Vie" din 19 august, Etienne Séguier aduce la cunoştinţă tuturor celor interesaţi că studenţii care nu reuşesc să găsească locuri în cămine pot recurge în prezent la posibilitatea de a sta în gazdă. Este un program al parohiilor din Franţa, prin care creştinii oferă un acoperiş studenţilor, în schimbul unei chirii modice sau al unor diferite servicii.

Începerea noului an şcolar se apropie şi studenţii găsesc cu greu un loc unde să locuiască pe perioada studiilor. În faţa penuriei de camere, creştinii se mobilizează pentru a oferi un acoperiş elevilor din învăţământul superior. Înainte, doar congregaţiile religioase propuneau găzduire tinerilor, pentru a le permite să-şi dea seama dacă au vocaţie în acest domeniu. Dar de câţiva ani au apărut formule noi de găzduire. Acestea se organizează în jurul a două dispozitive. Primul, animat de laici, pune în relaţie studenţii interesaţi cu proprietarii care dispun de o cameră, totul pentru o chirie modică sau pentru diferite servicii. Cel de-al doilea dispozitiv este condus de parohii. Acesta propune studenţilor să petreacă un timp de aprofundare a credinţei creştine. Asociaţia "Împreună2Generaţii" s-a specializat în a-i pune în legătură pe studenţi cu persoane în vârstă. De fiecare dată, tinerii şi gazdele au un interviu de aproximativ o oră pentru a se asigura o coabitare armonioasă. 300 de studenţi din regiunea pariziană au găsit anul acesta o gazdă prin acest program. Asociaţia doreşte să aducă împreună persoane care împărtăşesc aceleaşi interese: un student la Muzică a fost astfel găzduit de o profesoară de pian, pensionară.

Text tradus şi adaptat de Georgiana Bâra