Biserici, mănăstiri şi muzee de vizitat în centrul Bucureştiului

Pelerinii care sosesc din diferite părţi ale ţării, dar şi cei care vin din Bucureşti să îl cinstească pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou pot vizita şi alte biserici, mănăstiri sau muzee care păstrează vestigii religioase din apropierea Catedralei Patriarhale, continuând astfel pelerinajul spre Împărăţia lui Dumnezeu.

Pelerinii care îşi asumă rândul la Sfântul Cuvios Dimitrie au ocazia să viziteze mai multe sfinte locaşuri şi instituţii culturale care păstrează vestigii bisericeşti şi care se află în apropierea Catedralei Patriarhale. Bisericile istorice din apropiere sunt deschise în această perioadă chiar şi pe perioada nopţii, pentru a-i caza pe cei care termină rândul la racla cu cinstitele moaşte ale sfinţilor în timpul nopţii. Dintre acestea menţionăm Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiri­don”- Nou, Paraclis Patriarhal, de pe strada Şerban Vodă 29, sector 4. Măreaţa biserică a fost zidită la mijlocul veacului al 19-lea şi adăposteşte racla cu moaştele Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei, făcătorul de minuni. În biserică se săvârşeşte zilnic Sfânta Liturghie, în regim mănăstiresc şi cu cântare aleasă. Pictura bisericii a fost executată de Gheorghe Tattarescu în stil renascentist şi a fost renovată recent. Biserica „Domniţa Bălaşa”, Paraclis Patriarhal, se află pe strada Sfinţii Apostoli 60 şi este înconjurată de blocurile care împrejmuiesc Piaţa Unirii. Acest sfânt locaş a fost zidit la sfârşitul secolului al 19-lea şi are hramul „Înălţarea Domnului”. Biserica adăposteşte cinstitele moaşte ale Sfântului Grigorie al Nissei, care a trăit în secolul al 4-lea. În această biserică se află şi mormântul domniţei Bălaşa, fiica domnitorului sfânt Constantin Brâncoveanu, deasupra căruia a fost amplasat un monument funerar. Tot în apropierea pelerinajului din Capitală se află şi Mănăstirea Antim, Paraclis Patriarhal (strada Antim 29, sector 5), zidită la începutul secolului al 18-lea, în timpul păstoririi Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul. Biserica, ridicată în timpul domniei Sfântului Constantin Brâncoveanu, este un veritabil model de arhitectură brâncovenească şi are un iconostas deosebit, din piatră, după felul în care sunt iconostasele în Georgia. Biserica mănăstirii, cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor”, adăposteşte părticele din moaştele mai multor sfinţi, dintre care menţionăm pe sfinţii 40 de mucenici şi Sfânta Muceniţă Paraschevi romana. Mănăstirea a amenajat recent un frumos muzeu cu obiecte bisericeşti vechi, foarte frumoase. În Centrul Vechi, peste Dâmboviţa, tot lângă Piaţa Unirii, găsim Biserica „Sfântul Anton”-Curtea Veche, Paraclis Patriarhal (strada Franceză 33, sector 3). Această biserică este considerată a fi cea mai veche din Bucureşti, datând din secolul al 16-lea, din timpul domnitorului Mircea Ciobanul. Locaşul sfânt are hramurile „Buna Vestire” şi „Sfântul Cuvios Antonie cel Mare” şi este o bijuterie arhitectonică, dar şi artistică, pentru că are fragmente din pictura iniţială, din cea de pe timpul domnitorului Ştefan Cantacuzino şi din cea mai nouă. Biserica poartă acest nume pentru că se află în vecinătatea curţii din Bucureşti a domnitorilor munteni, care datează încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân. În biserică se află o icoană a Sfântului Antonie, deosebit de cinstită de locuitorii din Capitală, dar şi din alte părţi. Biserica are şi un muzeu propriu, cu obiecte bisericeşti din secolele trecute. Puţin mai sus, spre Universitate, se află Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou (Bulevardul Ion C. Brătianu 1, sector 3), ctitorie a Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, ale cărui sfinte moaşte se şi păstrează acolo. Şi această biserică are o arhitectură deosebit de frumoasă, care merită osteneala de a o vizita. Sfântul locaş adăposteşte şi racla cu mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni. Pe strada Robesc F. Constantin 18, lângă Bulevardul Corneliu Coposu, se află Biserica „Sfântul Mina”-Vergu, Paraclis Patriarhal. Locaşul a fost zidit tot la începutul secolului al 18-lea, cu cheltuiala Mitropolitului Daniil şi a jupânesei Ancuţa. Biserica adăposteşte racla cu cinstitele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Mina, dar şi o icoană deosebit de frumoasă a acestui sfânt.

Pe lângă bisericile monumentale din zona Pieţei Unirii din Bucureşti pelerinii mai pot vizita şi câteva muzee ale Capitalei, unde se păstrează vestigii bisericeşti mai vechi şi mai noi, care au o valoare artistică şi istorică deosebită. Cel mai apropiat este Muzeul Naţional de Istorie a României, de pe Calea Victoriei, lângă care se află şi Biserica Zlătari, care adăpostește o părticică din moaştele Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian. Muzeul de Istorie păstrează şi expune obiecte bisericeşti de mare valoare din diferite secole, dar şi vestigii dacice, dintre care cel mai cunoscut este Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut sub numele de „Cloșca cu puii de aur”. Tot pe Calea Victoriei, mai sus, se poate vizita Muzeul Naţional de Artă al României. Muzeul are o galerie specială dedicată artei vechi româneşti, unde sunt expuse foarte multe icoane şi obiecte bisericeşti bizantine care datează din secolul al 14-lea. În una dintre săli este chiar un iconostas în stil bizantin, care a aparţinut fostei Mănăstiri Cotroceni, datând din secolul al 17-lea, aurit, care te face să înţelegi cât de aproape se poate simţi omul de Împărăţia lui Dumnezeu, ajutat de icoană. Obiecte bisericeşti şi icoane deosebite găsim şi la Muzeul Naţional al Ţăranului Român de pe Şoseaua Pavel Kiseleff 3, lângă Piaţa Victoriei. Acest muzeu are săli întregi dedicate Sfintei Cruci, găsită în diferite forme în casele ţărăneşti din România veacurilor trecute, dar şi icoanelor, dintre care cele transilvănene, pe sticlă, ocupă un loc special.