Blănuri pentru toate gusturile şi toate buzunarele la Hala Centrală

▲ Zilele Iaşului nu sunt doar un prilej de sărbătoare pentru ieşeni sau pentru pelerinii care vizitează oraşul, ci şi un prilej de schimbare a garderobei de iarnă, pentru că toată zona din jurul Halei Centrale este plină de comercianţi cu haine de blană, piele ori căciuli ▲

Comercianţi din toate zonele ţării, cu mărfuri dintre cele mai diverse, şi-au aşezat, începând de ieri, standurile şi ademenesc clienţii cu cele mai variate produse.

Haine începând de la 100 de lei şi până la blănuri pretenţioase de nurcă ori de vulpe argintie, care ajung până la 1.000 de euro, toate sunt expuse pe cele câteva sute de metri pătraţi din jurul Halei Centrale.

Deşi ieri a fost prima zi în care mărfurile au fost scoase la vânzare, cumpărătorii nu au întârziat să apară. Mulţi curioşi testau piaţa, dar erau şi clienţi cu bani în portofel.

„E prima zi şi e normal ca cei mai mulţi să vină şi să vadă întâi. Abia pe urmă, cei care văd lucruri care le plac, vin să mai şi negocieze. Nu mă pot plânge, pentru că abia am deschis standul şi văd că ieşenii sunt interesaţi de haine. Am fost şi anul trecut şi a mers bine târgul“, a spus Vasile Negoiţă, comerciant de haine de blană de la Orăştie.

La fel de încrezător este şi vecinul său de tarabă, Dumitru Grumăzescu din Paşcani. Şi acesta are haine de blană, însă ale lui sunt ecologice: „Am văzut că astea se caută, aşa că din astea am adus. Sunt la preţuri mult mai mici decât cele din piele, dar să ştiţi că sunt la fel de călduroase şi, poate mai elegante decât cele de piele“.

Preţuri pentru toate buzunarele

Deşi se cheamă târg de blănuri, nu doar blănurile sunt comercializate pe tarabele de la Hala Centrală. Hainele din imitaţie de piele, cu etichete purtând nume sonore ale creatorilor de modă de pe plan mondial, sunt o altă găselniţă a producătorilor pentru

a-şi atrage clienţii.

Preţul unei haine de blană naturală varia ieri între 500 de lei şi 1.000 de lei, pentru hainele de blană dintr-o singură bucată, dar urcă până la o mie de euro, pentru o haină de blană de nurcă.

„Este normal să fie aşa de scumpă, pentru că este foarte scumpă materia primă. Fiecare producător îşi aduce materia primă de unde poate. Din Rusia, din China, sau Republica Moldova, dar şi de la noi. Apoi, se lucrează cu atenţie şi de aceea este migălos“, a spus Ion Manole, comerciant din Piatra Neamţ.

Şi în cazul căciulelor, cele mai scumpe sunt cele de nurcă. Dacă o căciulă pentru copii poate fi cumpărată şi cu 25 de lei, căciulile de astrahan pentru femei ori cele de vulpe încep de la 100 de lei şi pot ajunge până la 450 de lei, în funcţie de model, culoare sau după cum merge negocierea cu vânzătorul.

Pentru bărbaţi, şepcile de miel se vând cu preţuri de la 80 de lei, cele de nutrie cu două sute de lei, iar cele din astrahan sunt 150 sau 200 de lei, în funcţie de model. Faimoasele căciuli de miel, de tip „topor“, se vând cu preţuri ce variază între 50 de lei şi până la 120 de lei, în funcţie de cum te înţelegi cu negustorul, de culoare, calitate şi cusătură.

După primele zile, preţurile vor mai scădea

Deşi în prima zi de târg, comercianţii ţin la preţuri, totuşi, din experienţa anilor trecuţi se poate spune că în ultimele zile de târg, când fiecare se grăbeşte să plece acasă, preţurile vor fi mult mai mici. Dacă acum, o haină de piele simplă, fără nici un model, poate fi cumpărată cu preţuri începând cu 500 de lei, vineri sau sâmbătă, preţul acesteia va fi mult mai mic, ajungând poate până la jumătate.

O ofertă generoasă au şi comercianţii de haine de piele, cei mai mulţi din zona Bistriţei. Hainele scurte din piele, pentru damă, au preţuri cuprinse între 300 şi 400 de lei, iar hainele lungi pot fi achiziţionate cu sume ce ajung până la 800 - 1.000 de lei, în funcţie de model. Pentru bărbaţi, o scurtă din piele ajunge la 3.500 de lei.

„Eu sunt o bunică care iubeşte copiii şi de aceea aduc doar hăinuţe pentru copii. Am şi la 800, am şi la un milion. Depinde de model. Oricum, omul care vrea să cumpere, mai şi negociem. Avem şi un fel de sacou, o lucrătură pe broderie, care este mai greu de lucrat. Astea chiar sunt solicitate şi de aceea am şi adus. Oricum, noi aducem în general pentru copii. Eu nu sunt omul care vrea să câştige mult, ci să îmi scot cheltuielile“ a spus Aneta Chiţoi, comerciant de haine pentru copii din Iaşi. ▲

▲ O căciulă de blană nu se pune la uscat pe calorifer

Unul dintre comercianţii de căciuli de la Hală îi şi învaţă pe cumpărători de ce să se ferească dacă îşi cumpără o căciulă de la el. „Dacă vrei să te ţină mai mult timp o căciulă, fără să se strice, trebuie să ţii cont de câteva lucruri. Cel mai periculos pentru o căciulă de blană este să o pui în pungă de plastic după ce s-a udat, şi apoi să o mai şi pui la uscat forţat pe calorifer sau pe sobă. Cel mai indicat este să o laşi să se usuce în voie, să nu o forţezi, pentru că atunci se scorojeşte şi se strică. Apoi, trebuie ferită de substanţele de curăţare chimică, pentru că şi acestea afectează blana“, a spus Ion Manole, unul din comercianţii de căciuli.