Boboteaza reînnoieşte botezul nostru

Mii de oameni au venit ieri la Catedrala patriarhală din Bucureşti pentru a primi binecuvântarea Botezului Domnului şi pentru a lua acasă Agheasma Mare. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfinţiţii Varlaam Ploieşteanul şi Ciprian Câmpineanul, Episcopi-vicari patriarhali, şi un sobor de preoţi şi diaconi.

După Liturghie, soborul a mers pe esplanada catedralei, unde a avut loc slujba Aghesmei şi a fost binecuvântată mulţimea de oameni. Pentru Bobotează, au fost umplute 12 vase mari cu apă din Fântâna Maicii Domnului, aflată în parcul Reşedinţei patriarhale.

După citirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a tâlcuit credincioşilor înţelesurile pericopei evanghelice citite în ziua Marelui Praznic al Botezului Domnului. Preafericirea Sa a arătat că sunt trei mari adevăruri care se desprind din acestea.

"În primul rând, smerenia nemărginită a Mântuitorului Iisus Hristos, care, deşi este fără de păcat, vine să se boteze cu botezul lui Ioan, care era un botez spre pocăinţă întru iertarea păcatelor. În al doilea rând, vedem marele adevăr că Iisus din Nazaret nu este un om obişnuit, ci este Dumnezeu-Omul. Vedem mărturisită dumnezeirea Lui de către Dumnezeu Tatăl şi de către Duhul Sfânt, care o confirmă. Al treilea mare adevăr pe care ni-l arată Sfintele Evanghelii este iubirea nesfârşită a lui Dumnezeu pentru oameni şi pentru mântuirea lor. Face ca Fiul Său cel veşnic să devină om şi să se nască pentru a noastră mântuire, să se boteze pentru a noastră mântuire, să se răstignească, să învieze şi să se înalţe la ceruri întru slavă pentru a noastră mântuire", a arătat Preafericitul Părinte Daniel.

Botezul lui Ioan, a mai arătat Patriarhul României, reprezintă începutul botezului, iar botezul lui Iisus reprezintă desăvârşirea botezului. Botezul creştin dăruieşte iertarea păcatelor şi pe Duhul Sfânt. Ni se împărtăşeşte nouă iubirea Tatălui către Fiul şi iubirea Fiului către Tatăl.

Deşi fără de păcat, Mântuitorul se comportă ca şi când ar fi un om păcătos pentru a arăta marea Lui smerenie.

Aceasta arată iubirea Lui profundă şi în acelaşi timp arată înnoirea omului, căci din mândrie şi din lăcomie au căzut primii oameni, protopărinţii Adam şi Eva, a explicat Patriarhul României.

"Din mândrie şi neascultare au voit să fie ca Dumnezeu, dar fără Dumnezeu. Nu cu ajutorul şi după voia Lui Dumnezeu. Noul Adam, Iisus Hristos, arată smerenie şi ascultare. Arată ascultare de planul lui Dumnezeu Tatăl privind mântuirea lumii", a arătat în cuvântul său Preafericitul Părinte Daniel.

Al doilea adevăr care reiese din Evanghelia citită de Bobotează ne arată dumnezeirea Mântuitorului, fiindcă Tatăl din ceruri mărturiseşte aceasta.

Atât glasul Tatălui, cât şi porumbelul care a sălăşluit deasupra Mântuitorului mărturisesc dumnezeirea lui Iisus Hristos.

"Porumbelul care a ieşit din corabia lui Noe, care preînchipuia Biserica, arăta că s-a sfârşit potopul. Aici, porumbelul arată că a încetat robia păcatului asupra oamenilor. Pentru că prin Botez se iartă păcatul strămoşesc şi păcatele personale şi începe o nouă viaţă, viaţa în libertatea fiilor lui Dumnezeu după har. Pentru că odată cu iertarea păcatelor se dăruieşte şi înfierea. Prin botez devenim fii după har al lui Dumnezeu Tatăl în Dumnezeu Fiul prin lucrarea Duhului Sfânt care purcede din Tatăl şi se odihneşte în Fiul", a mai arătat Patriarhul României.

A treia învăţătură care se desprinde din Evanghelie este iubirea nesfârşită a lui Dumnezeu faţă de oameni. Aceasta se vede prin faptul că se deschid cerurile. Aceasta înseamnă că, de acum înainte, fiecărui om care crede în Iisus Hristos i se deschid cerurile şi nu mai este rob al păcatului, ci se ridică din păcat şi iertat fiind şi sfinţindu-şi viaţa în comuniune de iubire cu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Anul 2011, anul Sfântului Botez

Tot în cuvântul de învăţătură ţinut ieri, Patriarhul României a amintit că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2011 să fie Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii. De aceea este nevoie să studiem, să citim şi să medităm mai mult asupra Sfântului Botez ca mare taină a iubirii Sfintei Treimi pentru noi.

"În fiecare an, sărbătoarea Botezului Domnului este şi o sărbătoare de reînnoire a botezului nostru, cum spune Sfântul Simon al Tesalonicului, care zicând că Botezul Domnului este reînnoit prin sărbătoarea Botezului Domnului, dar se reînnoieşte şi harul de la botezul nostru. Părintele Stăniloae spune că a fi botezat în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh înseamnă a fi cufundat în iubirea Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh. De aici, de pe pământ, începe viaţa noastră cerească, ca iubire a Sfintei Treimi arătate nouă şi ca pregătire a noastră de a intra în Împărăţia Sfintei Treimi, aşa cum ne arată toţi sfinţii care au luat în serios botezul lor", a arătat Patriarhul României.

La botezul nostru, noi sau naşii noştri facem şi o făgăduinţă baptismală, aceea de a ne lepăda de satana, de toate lucrurile şi de toţi slujitorii lui şi de a ne uni cu Hristos şi de a-I sluji Lui, ca unui Domn şi Împărat. Iar prin mirungere primim darurile Sfântului Duh ca pe nişte seminţe care trebuie cultivate, adică virtuţile. Toţi oamenii sunt creaţi după Chipul lui Dumnezeu, dar la asemănare ajung numai cei care au făcut roditoare darurile primite la botez.

"Prima minune făcută de Mântuitorul Iisus Hristos este la nunta de la Cana Galileii, unde a prefăcut apa în vin, ca să arate binecuvântarea lui Dumnezeu peste familia creştină care are credinţă în Dumnezeu. Apele botezului sfinţite de Mântuitorul Iisus Hristos se leagă cu apa prefăcută în vin la nunta din Cana Galileii, pentru că toţi copiii care se nasc în familie creştină trebuie botezaţi. Şi dacă ei cresc mari arată iubirea lor în familie, în Biserică şi în societate", a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Sfinţirea cea Mare a apei

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfinţirea cea Mare a apei, în faţa Reşedinţei patriarhale, împreună cu Episcopii-vicari patriarhali Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul şi Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Preafericirea Sa a stropit apoi cu Agheasma Mare sutele de credincioşi adunate în curtea Catedralei patriarhale. Patriarhul României a rostit un cuvânt de învăţătură în care a explicat că Agheasma Mare, spre deosebire de Agheasma mică, este sfinţită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt.

Botezul este lumina vieţii creştinului

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai arătat că această apă sfinţită ne aduce aminte de botezul nostru şi, în acelaşi timp, ne arată destinaţia sau calea noastră în viaţă, calea mântuirii. "Această apă sfinţită este izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, iertare de păcate, vindecare de boli, alungare a demonilor, sfinţire şi curăţire a sufletelor şi a trupurilor şi pentru orice altă trebuinţă. Iată de ce apa aceasta, numită Agheasmă Mare, se ia pe nemâncate; astăzi o luăm înainte de masă şi opt zile la rând, începând cu ziua de mâine, până în data de 14 ianuarie, numită Odovania sau încheierea timpului sărbătorii Botezului Domnului. De ce opt zile? Pentru că cifra 8 înseamnă veşnicia. Deci, apa aceasta sfinţită, care ne aduce aminte de Botezul Domnului şi de botezul nostru, ne cheamă la iubire şi viaţă veşnică în lumina Preasfintei Treimi. Această apă se foloseşte atunci când cineva este bolnav, atunci când cineva nu poate primi Sfânta Împărtăşanie, dar duhovnicul îi recomandă să guste din această apă sfinţită ca mângâiere şi binecuvântare", a spus Patriarhul României.

Credincioşii au luat la casele lor Agheasma Mare din cele 12 vase şi au trăit bucuria de a fi stropiţi cu agheasmă de Întâistătătorul Bisericii noastre.

Fotografii: diac. Ioan Grigore