Bogăţia ortodoxiei româneşti, ilustrată de Mănăstirea „Trei Ierarhi“, la Praga

Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi îşi va prezenta bogata zestre duhovnicească, arhitectonică, istorică şi culturală la Festivalul Ortodox de la Praga. Evenimentul va fi găzduit, pentru al doilea an consecutiv, de capitala Cehiei, în intervalul 23-26 octombrie.

Expoziţia ce va fi organizată în cadrul acestui festival, intitulată "Bogăţia bisericilor din România şi Cipru", debutează, luni, în galeria Institutului Cultural Român (ICR) din Praga, şi reuneşte colecţii de fotografii cu podoabele, icoanele, arhitectura, istoricul şi viaţa de obşte a Mănăstirii "Sf. Trei Ierarhi" şi a Mănăstirii Kykkos, din Cipru.

"Invitaţia primită din partea Institutului Cultural Român din Praga, de a participa la acest eveniment deosebit în viaţa Ortodoxiei de pretutindeni, arată interesul pentru înţelegerea adâncimilor vieţuirii monahale. Este o invitaţie care ne bucură şi ne dă, totodată, prilejul de a oferi participanţilor la Festivalul Ortodox şi vizitatorilor acestei expoziţii o prezentare în imagini a Mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi", ce surprinde atât istoricul, bogăţia podoabelor şi arhitecturii sau viaţa de obşte, cât şi continuarea unei mărturisiri şi implicări în viaţa urbei, pentru că, încă de la întemeierea acestei mănăstiri, în 1639, cele două dimensiuni au fost trăite simultan", a spus arhim. Nichifor Horia, stareţul mănăstirii.

Un simbol al cetăţii Iaşului şi al Moldovei

Spicuind doar câteva repere istorice ale prezenţei Mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi" în viaţa religioasă, culturală şi politică a cetăţii Iaşului, a principatului Moldovei sau chiar în evenimente de o amploare mult mai mare, arhim. Nichifor Horia a amintit faptul că primul stareţ al Mănăstirii Sf. Trei Ierarhi era, totodată, şi rectorul Academiei Vasiliene, prima instituţie de învăţământ superior din Moldova, cu predare în limbile slavonă şi greacă, sau faptul că, în 1640, domnitorul Vasile Lupu a înzestrat mănăstirea cu prima tipografie din Moldova, prima carte tipărită aici fiind "Cazania" mitropolitului Varlaam. Doi ani mai târziu, în 1642, mănăstirea a găzduit Sinodul de la Iaşi, organizat de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu, şi care a ratificat, cu acest prilej, o "Mărturisire de credinţă", însuşită apoi de toate Patriarhiile Ortodoxe din Răsărit. "Multe alte momente importante, legate de mişcările politice sau culturale ale secolelor trecute, pot fi amintite în această înşiruire. La 28 februarie 1821, din curtea Mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi" s-a dat semnalul de eliberare a Greciei, prin vocea lui Alexandru Ipsilanti, care a prezentat "Proclamaţia" în care se afirmau obiectivele mişcării "Eteria", în lupta de eliberare a popoarelor din Balcani. De asemenea, primele întâlniri ale membrilor Junimii au avut loc tot în aceast loc sfânt al cetăţii Iaşului. Această dublă mărturisire, a vieţii monahale şi a implicării în viaţa urbei, valabilă şi în vremurile trecute, şi astăzi, va fi susţinută prin imaginile pe care le vom expune în cadrul Festivalului Ortodox de la Praga", a spus stareţul Mănăstirii "Sf. Trei Ierarhi".

Expoziţia de fotografie va fi prezentată, în cadrul evenimentului găzduit de Institutul Cultural Român din Praga, de arhimandritul Nichifor Horia şi de ieromonahul Mihail Gheaţău, pictor de icoane şi autorul pozelor de prezentare a lăcaşului de cult.

Vatră a culturii şi spiritualităţii din Moldova

În anul 1634, după un lung şir de domnii nefericite şi de evenimente dramatice, pe tronul Moldovei a ajuns marele vornic Vasile Lupu, boier înţelept şi luminat, iubitor de frumos şi, mai ales, iubitor al credinţei ortodoxe. În spiritul tradiţiei marilor voievozi muşatini de odinioară, Vasile Lupu şi-a inaugurat domnia prin zidirea unei biserici, ce avea să fie fără pereche: "Sfinţii Trei Ierarhi" sau "Trisfetitele" de la Iaşi. Mitropolitul Varlaam a sfinţit acest lăcaş la data de 6 mai 1639, iar doi ani mai târziu, aici au fost aşezate moaştele Sf. Cuvioase Parascheva.

Faima monumentului o constituie broderia de piatră a zidurilor exterioare, păstrată în forma originală, în cea mai mare parte. Treizeci şi trei de bandouri ornamentale evoluează succesiv pe întreg spaţiul exterior al zidurilor bisericii, de la temelie până sus la cornişa turlelor, rememorând şi prelucrând vechile crestături în lemn şi broderii naţionale, dar împrumutând şi elemente asiatice sau occidentale. Ornamentele exterioare, care acoperă edificiul în întregime şi care au fost iniţial aurite, combină elemente turceşti, arabe, georgiene, armene şi persane cu motive arhitecturale româneşti, într-o superbă dantelărie în piatră. Pot fi numărate treizeci şi trei de registre de motive decorative (după numărul de ani pe care îi avea Mântuitorul Hristos la sfârşitul propovăduirii Sale), care nu se repetă, acestea împodobind biserica de la temelie şi până în vârful turlelor. O impunătoare torsadă, constând în împletirea a trei elemente - simbol al Sfintei Treimi -, desăvârşeşte complexul arhitectonic al bisericii. Hramul este sărbătorit de Sf. Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur) la 30 ianuarie.

Mănăstirea Kykkos

Mănăstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Kykkos este unul dintre cele mai renumite monumente din Cipru. A fost fondată în anul 1090, de împăratul Bizanţului Alexie I Comnenul (1056-1118). Astăzi, în locul mănăstirii a fost deschis, printre altele, şi un muzeu unde sunt expuse artefacte extrem de valoroase şi alte obiecte importante pentru istoria Ortodoxiei, folosite şi depozitate în cei peste 900 de ani de la înfiinţarea mănăstirii. Printre acestea se regăsesc icoane, fresce, manuscrise, veşminte pentru oficierea slujbei religioase, obiecte liturgice, cruci, evangheliare şi xilogravuri. În spaţii separate sunt expuse, de asemenea, şi obiecte de cult precreştine aparţinând culturii din Grecia antică.