„Botezul creștin, temelia vieții în harul Sfintei Treimi”

În Duminica dinaintea Botezului Domnului, 4 ianuarie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală. Preafericirea Sa a subliniat faptul că Evanghelia citită în cadrul Sfintei Liturghii (Marcu 1, 1-8) ne arată că Sfântul Ioan îi boteza pe oameni cu botezul pocăinței spre iertarea păcatelor, însă Iisus Hristos îi va boteza cu Duh Sfânt și cu foc.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre legătura dintre botezul lui Ioan de la râul Iordan și Botezul creștin, în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, ca început și temelie a vieții creș­tinului în iubirea Sfintei Treimi.

„Duminica dinaintea Botezului Domnului ne vorbește despre lucrarea Sfântului Ioan Botezătorul care chema oamenii la pocăință, spre iertarea păcatelor, și boteza în Iordan. Însă, Sfântul Ioan măr­turisește că botează cu apă spre pocăință, dar după el va veni Unul mai puternic decât el, Căruia el nu este vrednic să-I dezlege cureaua încălțămintei, Care îi va boteza pe oameni cu Duh Sfânt și cu foc. Așadar, Sfântul Ioan Botezătorul pregătește venirea Domnului Iisus Hristos, iar această pregătire a fost prezisă de prorocii Vechiului Testament Maleahi și Isaia, mai ales de prorocul Isaia, care vor­bește despre glasul celui ce strigă în pustie: «Pregătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui» (Isaia 40, 3). Dumnezeu a voit ca, prin Sfântul Ioan Botezătorul, să se săvârșească în poporul iudeu botezul pocăinței, ca pregătire pentru Botezul creștin. După cum Sfântul Ioan Botezătorul a fost Înainte­mergător al Domnului Iisus Hristos, tot așa și botezul lui Ioan este înaintemergător sau pregătitor al Botezului creștin. Botezul în apă, practicat de Ioan ca semn al po­căinței pregătitoare spre iertarea păcatelor, trebuia completat cu Botezul în apă și în Duh Sfânt, prin care omul primește, în același timp, iertarea păcatelor, înfierea sau calitatea de fiu al lui Dumnezeu după har și arvuna învierii sufletului din moartea cauzată de păcat”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat smerenia și asceza vieții Sfântului Ioan Botezătorul, trăită în simplitate, rugăciune și deplină dăruire lui Dumnezeu.

„Sfântul Ioan Botezătorul este prezentat în cuvinte puține de Sfântul Evanghelist Marcu, dar cu o semnificație deosebită. Citind comentariile Sfinților Părinți ai Bisericii, atât greci, cât și latini, vedem că detaliile pe care ni le oferă Evanghelia despre personalitatea Sfântului Ioan Botezătorul au foarte multe semnificații sau înțelesuri duhovnicești. Mai întâi, prorocul Maleahi îl numește pe Ioan Botezătorul înger al lui Dumnezeu: «Eu trimit pe îngerul Meu înaintea feței Tale, care va pregăti calea Ta» (Maleahi 3, 1). Acest apelativ de «înger» este foarte plin de înțelesuri du­hovnicești. Îl numește înger într-un chip profetic, pentru că Sfântul Ioan a trăit în pustie, într-o simplitate deosebită în ceea ce privește hrana și băutura. Nu avea casă, nu avea pat, nu avea masă, trăia în pustie, într-o simplitate desăvâr­șită. De aceea, viața lui ascetică, asemenea marilor oameni înduhov­niciți, asemenea unor profeți ca Ilie din Vechiul Testament, a fost considerată într-un fel ca fiind o viață îngerească, pentru că nu a dat importanță mare grijii față de lucrurile materiale, nici față de o mâncare deosebită și nici față de o îmbrăcăminte deosebită. Aici vedem că el reprezintă o stare duhovnicească deosebită și semăna cu un fel de nazireu, unul dintre oamenii care purtau părul lung, îmbrăcăminte foarte modestă și care aveau o evlavie deosebită, petrecându-și viața în multă rugăciune. Avea o figură de ascet, un om care viețuiește în pustie, care nu mănâncă cu ceilalți oameni, ci mănâncă puțin. (...) Sfântul Ioan Botezătorul era îmbrăcat în haine de păr de cămilă, având cingătoare de piele împrejurul mijlocului și mânca lăcuste și miere sălbatică. Aici Sfinții Părinți, ca de pildă Fericitul Ieronim, spune că «avea haine de păr de cămilă pentru că reprezenta legea Vechiului Testament». El a fost ultimul dintre profeții Vechiului Testament și primul care face legătura cu Noul Testament. Și era îmbrăcat în haine de păr de cămilă, deci modeste și foarte puțin folosite de oamenii de rang înalt. Fericitul Ieronim arată că el reprezenta legea veche cu asprimea ei, cu mulțime de reguli, cu mul­țime de rânduieli pentru curățire, cu mulțime de restricții, peste 600 de precepte sau rânduieli care trebuiau observate de un bun evreu. Deci acest păr de cămilă este un simbol al legii vechi. Și adaugă Fericitul Ieronim, zicând că «haina lui, făcută din păr de cămilă, reprezenta legea, dar Cel care vine după el, Iisus Hristos, este îmbrăcat în tunica, în cămașa sau în haina mielului de jertfă», despre care însuși Ioan Botezătorul a zis, la scurt timp după ce L-a botezat pe Iisus în Iordan: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii», adică păcatul neascultării protopărinților Adam și Eva, prin deplina Sa ascultare până la moartea pe cruce. Apoi, Părinții mai văd că această cingătoare de piele împrejurul mijlocului, de asemenea, arăta simplitatea lui. Unii dintre Sfinții Părinți spun că simplitatea îmbrăcămintei Sfântului Ioan Botezătorul arată un om care muncește, care se roagă, care îngenunchează, care postește, care doarme pe sol și, în general, este ținuta oamenilor care sunt activi și care sunt tot timpul preocupați de a fi ascultători față de Dumnezeu, de a împlini voia Domnului”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La final, Patriarhul României a spus că botezul pocăinței săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul ne arată necesitatea iertării păcatelor pentru învierea sufletului.

„Această duminică a prăznuirii timpului dinaintea Botezului Domnului a fost rânduită de Biserică și ca pregătirea noastră pentru sărbătoarea Botezului Domnului, care va fi peste două zile, și ne arată că Botezul se pregătește prin pocă­ință. Iar rezultatul pocăinței este primirea harului iertării păcatelor. Sfinții Părinți arată că prin botezul lui Ioan s-a dat doar pocăința ca pregătire spre iertarea păcatelor, însă iertarea păcatelor va veni odată cu primirea Botezului creștin. Sfântul Ioan Gură de Aur zice: «Dacă nu a fost primită jertfa de pe cruce și nu a pogorât Duhul Sfânt peste ucenici, nu poate să fie po­căință fără har». Harul s-a dat prin Iisus Hristos, Cel răstignit și înviat din morți, Care a trimis pe Duhul Sfânt. Deci este o distincție clară între botezul pocăinței și Botezul creștin, prin care se primește harul iertării păcatelor, harul înfierii în iubirea lui Dumnezeu-Tatăl, prin credința în Dumnezeu- Fiul, Iisus Hristos, și viața nouă în Duhul Sfânt, ca început al învierii sufletului din moartea cauzată de păcate. De aceea, în ajunul sărbătorii Botezului Domnului este zi de post”, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.