În contextul anului 2024 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în semn de recunoaștere a activității depuse în slujirea aproapelui, a acordat distincții doamnei Adriana Căruntu, directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, și monahiei Serafima Buhăescu de la Mănăstire Christiana, medic în cadrul aceluiași centru.
Botezul şi Pocăinţa, uşile Împărăţiei cerurilor
Biserica Ortodoxă s-a aflat ieri, 11 ianuarie, în Duminica după Botezul Domnului. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la Sfânta Liturghie, care a fost săvârşită în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul“ din Reşedinţa Patriarhală.
Evanghelia Duminicii după Botezul Domnului prezintă începutul propovăduirii Mântuitorului Iisus Hristos, Lumina lumii şi a vieţii veşnice, Care cheamă la pocăinţă pe poporul evreu şi pe cele păgâne din „latura şi umbra morţii“, adică din necunoaşterea deplinătăţii revelaţiei sau descoperirii divine. „În acest context al existenţei umane întunecate de necunoaştere şi degradare spirituală vine o «lumină mare», adică Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, iar faptul că El începe să predice în Galileea, unde evreii convieţuiau cu etnii diferite de poporul evreu, ne arată că venirea Domnului Iisus Hristos în lume are ca scop mântuirea întregii lumi, nu numai a poporului evreu. Chemarea la pocăinţă din Evanghelia de astăzi are ca scop dobândirea vieţii veşnice. Mântuitorul Iisus Hristos începe propovăduirea Evangheliei Sale cu aceste cuvinte: «Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor!». Aceleaşi cuvinte le întâlnim şi în predica Sfântului Ioan Botezătorul, care cuprindea însă şi multe ameninţări pentru responsabilizarea maximă a oamenilor. (…) Mântuitorul cheamă şi El la pocăinţă, însă le vorbeşte mai mult despre dobândirea vieţii veşnice din Împărăţia cerurilor, a cărei prezenţă tainică în lume o descrie folosind parabole sau simboluri, precum comoara, aluatul, grăuntele de muştar şi altele. Împărăţia cerurilor despre care vorbeşte Mântuitorul nu se află doar în ceruri, ci ea vine pe pământ printre oameni, fiind cuprinsă tainic şi concentrat în Hristos Însuşi. Hristos este Împărăţia cerurilor coborâtă printre oameni, deoarece El este Împăratul cerurilor, iar acolo unde este El prezent, acolo este şi Tatăl împreună cu Duhul Sfânt“, a explicat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Evanghelia Duminicii după Botezul Domnului, a mai precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, evidenţiază legătura dintre Taina Botezului şi Taina Pocăinţei, ca porţi de intrare a oamenilor în Împărăţia cerurilor, dar şi dintre lumina Botezului Domnului şi lumina botezului creştin, care au ca scop sfinţirea firii umane şi a întregii creaţii. „Lumina Botezului Domnului este lumină mare pentru fiecare dintre noi, pentru viaţa Bisericii şi a societăţii umane, în general. Dacă această lumină sfântă diminuează sau se pierde, lumea devine un mediu al întunericului, al împătimirii egoiste, al violenţei şi al exploatării posesive sau degradante a persoanelor umane - aceasta este criza morală - şi a exploatării posesive şi degradante a naturii înconjurătoare - aceasta este criza ecologică. Renaşterea spirituală a omului păcătos începe cu Sfântul Botez în numele Preasfintei Treimi, care se săvârşeşte o singură dată, fiindcă este «un Domn, o credinţă, un botez» (Efeseni, 4, 5). Botezul nu se repetă, dar se reînnoieşte prin pocăinţa numită «botezul lacrimilor». Numai o singură dată ne botezăm în Duhul Sfânt şi în apă, dar de multe ori ne curăţim de păcatele săvârşite după botez prin pocăinţă, adică prin botezul lacrimilor“, a subliniat Preafericirea Sa.
Pocăinţa, a mai spus Patriarhul României, trebuie să fie o constantă a vieţii creştine, o lucrare tainică de renaştere în dureri a omului pentru a putea creşte duhovniceşte în iubirea smerită şi sfântă a Preasfintei Treimi.