În Ajunul Crăciunului, marți, 24 decembrie 2024, a avut loc la Catedrala Patriarhală din Capitală un concert de colinde susținut de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române și de Grupul psaltic
BUCURIA FAMILIEI BINECUVÂNTATE
▲ Cu ocazia sărbătoririi Duminicii Părinţilor şi Copiilor în Patriarhia Română, 7 iunie 2009, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat următorul mesaj: ▲
Iubiţi părinţi şi copii, Prin hotărârea nr. 629/26 februarie 2009, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat prima duminică după 1 iunie – Ziua Internaţională a Copilului – ca Duminica Părinţilor şi Copiilor în Patriarhia Română, care va fi marcată printr-o serie de programe şi acţiuni speciale dedicate familiei creştine. Prima sărbătorire a Duminicii Părinţilor şi Copiilor coincide anul acesta cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, Dătătorul şi Sfinţitorul vieţii, Care ne călăuzeşte şi ne întăreşte să trăim viaţa cu vrednicie spre a dobândi mântuirea şi fericirea veşnică în Împărăţia Preasfintei Treimi. Iubiţi părinţi, Copiii sunt un dar şi o binecuvântare de la Dumnezeu pentru familie şi societate, pe care trebuie să-i preţuim şi să-i educăm în duhul Evangheliei lui Hristos şi al valorilor creştine. Creşterea copiilor trebuie susţinută prin cultivarea şi rodirea permanentă a darurilor Duhului Sfânt, prin rugăciune şi educaţie spre fapte bune. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur îndeamnă „părinţii să se îngrijească nu de modul cum vor dobândi bani copiii lor, ci de modul cum vor dobândi evlavie şi bogăţie sufletească. Trebuie să-i educe astfel încât să nu aibă nevoie de multe lucruri, să nu se dedea dorinţelor vremurilor de astăzi. Trebuie încă să cerceteze cu atenţie când ies copiii lor din casă şi când se întorc, unde se duc şi cu cine se întovărăşesc. Dacă nesocotesc aceste îndatoriri ale lor, vor da răspuns în faţa lui Dumnezeu” (1). Iubiţi copii, În această zi de sărbătoare, vă îndemnăm să urmaţi cuvintele Sfintei Scripuri: cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta (Ieşire, XX, 12), iar pentru iubirea jertfelnică a părinţilor de a vă creşte şi educa, fiţi recunoscători prin dragoste fiască, ascultare, bună-purtare, sârguinţă la învăţătură şi fapte bune care să vă lumineze şi să vă împodobească zi de zi viaţa voastră. În acelaşi timp, respectaţi şi preţuiţi pe educatorii, învăţătorii şi profesorii voştri care vă educă şi vă formează ca să deveniţi oameni luminaţi şi competenţi, pe preoţii şi pe naşii voştri de Botez – părinţii voştri spirituali – care vă călăuzesc pe calea credinţei, a sfinţeniei şi a bucuriei duhovniceşti. Studiaţi, cu timp şi fără timp, pentru a valorifica cei mai frumoşi ani ai vieţii voastre acum când alţii vă poartă de grijă, folosind eficient timpul pentru formarea şi educarea voastră ca oameni harnici şi darnici, înţelepţi şi competenţi, buni şi paşnici. Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei – de la a cărui trecere la cele veşnice se împlinesc anul acesta 1630 de ani – îndeamnă tinerii să înveţe “aşa cum fac albinele; acelea nici nu se duc fără nici o alegere la toate florile, nici nu încearcă să aducă tot ce găsesc în florile peste care se aşează, ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor, iar restul îl lasă cu plăcere... Noi, dacă suntem înţelepţi, să luăm din cărţi cât ni se potriveşte nouă şi cât se înrudeşte cu adevărul, iar restul să-l lăsăm. Şi după cum atunci când culegem flori de trandafir dăm la o parte spinii, tot aşa şi noi să culegem atât cât este de folos şi să ne ferim de ceea ce este vătămător”(2). În societatea secularizată de azi, aflată în criză economică şi financiară, dar mai ales spirituală, în care familia creştină se confruntă cu grave probleme de ordin economic şi moral, social şi spiritual, apărarea, promovarea şi consolidarea instituţiei sacre a familiei pe temelia valorilor evanghelice netrecătoare, pe bunătate şi responsabilitate, pe demnitate şi solidaritate trebuie să fie o preocupare permanentă a Bisericii şi a societăţii întregi. Cu aceste gânduri pline de speranţă, Îl rugăm pe Dumnezeu să îi ocrotească pe copii, pe părinţii lor şi pe toţi cei ce ajută familiile care nasc şi cresc copiii în credinţa sfântă, în iubirea faţă de Dumnezeu şi de aproapele, spre Slava Preasfintei Treimi, bucuria familiei, binele Bisericii şi al poporului român. *** 1. Despre feciorie. Apologia vieţii monahale. Despre creşterea copiilor, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2001. 2. Sfântul VASILE cel MARE, „Omilia a XXII-a. Către tineri”, în Scrieri (I), Colecţia PSB, vol. 17, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1986.