▲ Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a lansat o campanie pentru sensibilizarea opiniei publice, privind adoptarea şi implementarea unor măsuri legislative, în vederea interzicerii totale a formelor de publicitate şi promovare a produselor din tutun ▲ „Ne vom alinia la politica europeană în acest domeniu, care pune un accent deosebit pe prevenire, mai ales în rândul tinerilor“, a declarat preşedintele ANA, Pavel Abraham ▲ În România se înregistrează, anual, aproximativ 33 de mii de decese, ca urmare a consumului de tutun ▲
În fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) marchează, pe data de 31 mai, Ziua Mondială fără Tutun, pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu efectele negative ale fumatului în plan social, al sănătăţii individuale sau publice, dar şi din punct de vedere al măsurile legislative privind controlul tutunului. Sloganul propus pentru acest an de OMS este „Tinereţe fără tutun“, acesta reprezentând un apel la acţiune adresat societăţii civile şi celor cu putere decizională, în scopul interzicerii totale a publicităţii produselor din tutun.
Fumatul de la vârste fragede se transformă în abuz şi dependenţă
Potrivit datelor prezentate de preşedintele Agenţiei Naţionale Antidrog, cele mai multe persoane încep să fumeze înaintea vârstei de 18 ani şi aproape un sfert dintre aceşti fumători au început să consume tutun înainte de împlinirea vârstei de 10 ani. Specialiştii atrag atenţia asupra faptului, cu cât vârsta debutului în consumul de tutun este mai redusă, cu atât fumatul ocazional riscă să se transforme într-unul regulat şi, apoi, în abuz şi dependenţă. „Anchetele şi studiile arată că expunerea la publicitatea directă şi indirectă pentru promovarea produselor din tutun creşte probabilitatea ca tinerii să experimenteze aceste produse şi, implicit, riscul de uz, abuz şi dependenţă“, a explicat preşedintele ANA.
Cei mai mulţi fumători sunt în Grecia
Eurobarometrul special al Comisiei Europene privind atitudinea cetăţenilor UE cu privire la consumul de tutun arată că, în 2007, 32% dintre europeni sunt fumători, cel mai ridicat procentaj fiind în Grecia (42%), Letonia şi Bulgaria (36%). La polul opus se află Portugalia (64% dintre cei intervievaţi declarând că nu au fumat niciodată), Slovacia (59%) şi Malta (57%). În România, 31% dintre respondenţi au declarat că sunt fumători (aproximativ 6,5 milioane persoane), în timp ce 57% susţin că nu au fumat niciodată, a precizat Pavel Abraham.
Fumatul, a doua cauză a mortalităţii în lume
Consumul de tutun este a doua cauză a morbidităţii şi mortalităţii în lume şi în Europa, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi eurobarometrul întocmit de Comisia Europeană. Fumatul este responsabil pentru 75% dintre infarctele la fumătorii cu vârsta sub 50 ani şi pentru 30% dintre decesele cauzate de diferitele forme de cancer. În România, se înregistrează anual aproximativ 33 de mii de decese, ca urmare a consumului de tutun. Doctorul Gabriel Tatu-Chiţoiu a subliniat că, la fumători, riscul unui deces precoce este de 20 de ori mai mare.
Austria şi România, cele mai reticente la promovarea măsurilor antifumat
Aproximativ 88% dintre europeni doresc ca fumatul să fie interzis în locurile publice acoperite, birouri şi alte locuri de muncă, 77% sunt în favoarea interzicerii fumatului şi în restaurante, iar 62% se declară pentru interzicerea fumatului şi în cafenele sau baruri. Ţările cele mai deschise în promovarea acestor măsuri sunt Finlanda şi Suedia (95% dintre respondenţi susţin aceste politici), iar cele mai puţin deschise sunt Austria şi România (80%).
Bărbaţii cu studii superioare, care locuiesc la oraş, sunt mai predispuşi la fumat
Potrivit statisticilor prezentate de şeful Agenţiei Naţionale Antidrog, bărbaţii au avut această experienţă într-o proporţie mai mare decât femeile, tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani, mai mult decât persoanele cu vârsta cuprinsă între 55-64 de ani, persoanele cu studii superioare mai mult decât cei cu studii primare, iar cei din marile oraşe mai mult decât cei din mediul rural. În anul 2007, 15 consumatori au raportat tutunul ca drog principal în vederea admiterii la tratament. Din totalul acestora, 7 aveau vârsta mai mică de 18 ani.
.jpg)
