Credincioșii bucureșteni se vor putea închina în zilele de 29 și 30 iunie 2024 la racla ce adăpostește un fragment din moaștele Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, adusă spre închinare de la Ca
28 Iun, 2024
Cântări din slujba Sfinţilor Împăraţi
„Istoria Bisericii prin Sfinţii Împăraţi într-o amforă muzicală bizantină“, acesta este titlul unei alte apariţii debut în cadrul Arhiepiscopiei Craiovei. Noul proiect completează şirul apariţiilor inedite de sub egida Editurii „Mitropolia Olteniei“ cu un stick muzical în formă de amforă de ceramică.
Între recentele proiecte muzicale finalizate de Grupul psaltic „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“ al Catedralei mitropolitane din Craiova se numără buchetul de cântări bizantine desprinse din slujba Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Lucrarea, aşezată pe un stick muzical în formă de amforă, a fost realizată în condiţii grafice deosebite la Editura „Mitropolia Olteniei“, sub binecuvântarea şi povaţa Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Noua apariţie muzicală reprezintă în primul rând un prinos de recunoştinţă adus Sfinţilor Împăraţi, la ceas omagial, bine ştiut fiind că 2013 este anul cinstirii acestor doi mari apărători ai credinţei noastre ortodoxe.
Unicitatea şi originalitatea proiectului sunt date de conlucrarea muzicii cu grafica superlativă inovatoare. Metoda de reprezentare uimeşte cu dibăcia îmbinării de imagini, texte şi nuanţe de culori, frânturile de pictură din cadrul bisericilor oltene devenind în felul acesta „vehicul“ al istoriei redată evolutiv şi integral.
Amfora, un simbol cu reverberaţii teologice
Deloc întâmplător, motivul amforei, obiect antic ce servea la păstrarea îndelungată a vinului şi a untdelemnului, ne hrăneşte perspectiva cu „vinul cel bun“ al „ospăţului de taină“, „păstrat până acum“, şi toarnă peste neputinţele noastre un alt „untdelemn şi vin“ spre tămăduirea lor. Este de fapt o vindecare prin muzică, pilda Sfinţilor Împăraţi şi faptele lor de sfinţenie adunând laolaltă motivaţia necesară unei mobilizări generale spre dobândirea bunătăţilor nepieritoare. Acest vas devine depozitar al dumnezeieştilor armonii, păstrând de acum încolo „duhul“ autentic bizantin al cântărilor noastre. Nu întâmplător, în tradiţia veche armonia sunetului notelor cântate de psalţii bizantini purtau denumirea de „duhuri“, împlinindu-se mai târziu în denumirea clasică de „neume bizantine“.
Grupul psaltic al Catedralei chiriarhale din Craiova încearcă să păstreze neschimbate aceste reguli, tocmai pentru a pune în valoare splendoarea unei tradiţii harismatice, plină de duh. Aşa se face că psalţii Craiovei nu numai că interpretează neumele, ci trăiesc şi respiră duhul lor, care este adevăratul ethos eclesial, însufleţit şi preamărit în doxologii şi imne, închinate de această dată Sfinţilor Împăraţi. Şi dacă muzica hristoforă şi aghioforă devine expresia teologiei harice, atunci imnele sustrase din cadrul slujbelor ating efectiv culmile doxologice ale vieţii bisericeşti. Un strop din acest inepuizabil rezervor de cântare şi trăire bisericească se toarnă astăzi în amfora muzicală a Sfinţilor Împăraţi, împodobită din prisosul picturii bizantine din Oltenia şi oferită în dar poporului credincios spre slava şi lauda Împăratului Ceresc. (Diac. Ioniţă Apostolache, Alexandru Motorga)
.jpg)
