De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Capelă amenajată într-o casă din Sibiu
Ani buni, Capela "Sfânta Filfoteia" a fost singurul lăcaş de cult din cartierul sibian Hipodrom, iar slujbele zilnice umpleau lăcaşul de închinare cu oameni dornici să aibă o biserică aproape de casele lor. În prezent, cartierul sibian are mai multe biserici, dar Capela "Sfânta Filofteia" a rămas un loc special de rugăciune din inima comunităţii.
Casa unde a fost amenajată Capela "Sfânta Filofteia" din Sibiu a aparţinut unei familii de buni creştini, soţ şi soţie, care nu aveau copii, şi la bătrâneţe au oferit o cameră din imobil pentru amenajarea unui spaţiu liturgic, atât de necesar preotului paroh de atunci, părintele Aurel Răduleţ, de la Biserica "Buna Vestire" sau "Biserica din Groapă" cum este mai bine cunoscută sibienilor. Acestea se întâmplau cu puţin înainte de 1990, când întregul cartier Hipodrom era arondat bisericii amintite şi nu exista nici un lăcaş de cult în apropiere. Gestul familiei Victoria şi Traian Jurca a fost întâmpinat cu multă bucurie de părintele paroh de atunci şi de ceilalţi credincioşi care locuiau aici şi simţeau nevoia de a avea în mijlocul comunităţii atât un lăcaş de rugăciune, dar şi un spaţiu unde preotul să le vină în întâmpinarea nevoilor duhovniceşti. "După trecerea la Domnul a celor doi credincioşi, spaţiul liturgic s-a extins în cele două camere şi a fost reamenajat. Capela a devenit un punct de slujire, unde Sfânta Liturghie se oficia zilnic. Fiind mai mulţi preoţi la "Biserica din Groapă", aceştia se rânduiau şi oficiau aici zilnic Sfânta Liturghie", ne-a explicat actualul preot de la capelă, părintele Adrian Răduleţ. Lăcaşul de cult a fost sfinţit pe 7 decembrie 1990 de Înalt Preasfinţitul Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Bisericuţa a primit hramul "Sfânta Filofteia", prăznuită chiar de ziua sfinţirii. Aşa cum citim în pisania lăcaşului de cult, lucrările de amenajare au continuat şi după sfinţire. În 1991, bolta capelei a fost construită de Gheorghe Haşu, iar un an mai târziu, capela a fost pictată de Livia şi Virgil Pavel. Programul liturgic actual de la capela închinată Sfintei Filofteia din Sibiu este şi acum unul divers şi bogat. Aici se oficiază Sfânta Liturghie în fiecare duminică şi sărbătoare, iar în posturile Crăciunului şi Paştelui, sfânta slujbă se oficiază şi miercurea, şi vinerea. Capela nu funcţionează ca o biserică parohială, ci este legată de Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" din apropiere. Lăcaşul de cult se află pe raza Parohiei "Iosefin II", condusă de părintele Adrian Răduleţ şi de aceea între cele două lăcaşuri de cult există o legătură firească. Asociaţia "Sfânta Filofteia" Hramul Sfintei Filofteia l-a determinat pe părintele Adrian Răduleţ să organizeze aici diverse activităţi cu caracter social-cultural. În acest sens, a fost înfiinţată Asociaţia "Sfânta Filofteia", cu sediul la capela sibiană şi care îşi propune să vină în sprijinul credincioşilor cu lipsuri materiale, dar şi în ajutorul copiilor şi tinerilor. În curs de acreditare, asociaţia furnizează în prezent servicii primare. "Ne folosim de spaţiul capelei, dar şi de spaţiul generos de la demisolul bisericii mari. Am început activităţile noastre cu nişte grupuri de copii de la Şcolile Generale 6 şi 16, ce se află pe raza Parohiei "Iosefin II". Am organizat expoziţii de pictură, în cadrul cărora copiii de la clasele I-VIII şi-au arătat talentul artistic. Le-am oferit diplome, iconiţe, cărţi de rugăciuni şi acatiste. Proiectul s-a numit "Descoperirea sfinţilor prin mâinile copiilor". Această activitate o desfăşurăm de ceva timp şi am ajuns la a cincea ediţie. Acum face parte din proiectele asociaţiei", ne-a mai spus părintele Adrian Răduleţ. O altă activitate importantă a asociaţiei fost cea în care au fost angrenate grupurile de colindători. Proiectul se intitulează "Colindul care ne încălzeşte" şi a adus aici colindători din Cisnădie, Făgăraş, Moineşti şi de la Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" din Sibiu. Colindătorii au fost răsplătiţi şi ei cu un acatist al Sfintei Filofteia şi cu o diplomă cu denumirea programului. Nici studenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din Sibiu nu au fost trecuţi cu vederea. Cu sprijinul prodecanului instituţiei, pr. prof. dr. Aurel Pavel, şi cu binecuvântarea IPS Mitropolit Laurenţiu au fost angrenaţi câţiva studenţi în programul liturgic şi duhovnicesc. Studenţii au ţinut un cuvânt de învăţătură, în special seara, după slujba Vecerniei. "Proiectul se numeşte "Cuvântul care ne zideşte". Le-am oferit studenţilor câte o carte şi o diplomă", a adăugat părintele Adrian Răduleţ. Ocrotirea şi exemplul Sfintei Filofteia O colaborare deosebită există între parohia sibiană şi o grădiniţă de pe raza ei. Este vorba de Grădiniţa Nr. 46, ai cărei copii sunt aduşi adesea la Sfânta Liturghie şi sunt împărtăşiţi în Posturile mari. "Suntem călăuziţi în toate activităţile de Sfânta Filofteia, un exemplu de dăruire şi jertfelnicie, chiar de la o vârstă fragedă. Încercăm să le oferim copiilor şi tinerilor exemplul ei", a mai spus părintele Adrian Răduleţ. Ataşamentul oamenilor mai în vârstă faţă de acest lăcaş de cult îi determină pe aceştia să participe în continuare la slujbele religioase oficiate aici, chiar dacă în cartier s-au construit în ultimii ani mai multe lăcaşuri de cult, cu spaţii liturgice mult mai generoase. "Oamenii din apropiere s-au ataşat foarte mult de bisericuţă şi o cinstesc în mod deosebit pe Sfânta Filofteia", ne-a declarat părintele Răduleţ.