Carnea de porc din Irlanda a ajuns şi în România

▲ Comisia Europeană a invitat statele membre ale UE să blocheze şi să verifice toate produsele din carne de porc importate din Irlanda, după descoperirea unei contaminări cu dioxină în fermele din această ţară ▲ Până în prezent, autorităţile române au descoperit o cantitate de câteva zeci de tone de carne provenită din Irlanda, în mai multe judeţe ale ţării ▲ Verificările continuă ▲

Peste 10 tone de carne de porc provenind din Irlanda au ajuns la firme din judeţele Ilfov, Buzău şi Olt, Prahova, Alba, Cluj, Timiş, Harghita, Buzău, Bistriţa, Giurgiu, a anunţat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Csutak Nagy Laszlo. Reprezentantul Autorităţii Sanitar-Veterinare a precizat că este vorba despre o cantitate de carne de porc, care a ajuns în România din Belgia. Ulterior, din depozitul din Bucureşti, întreaga cantitate a fost livrată în alte judeţe.

Riscul de contaminare este mic

Potrivit vicepreşedintelui ANSVSA, carnea de porc a fost procesată, intrând în amestec cu alte produse, astfel că riscul de contaminare este mai mic. La data de 1 septembrie, autorităţile române au primit o notificare cu privire la produse din carne de porc din Irlanda, posibil a fi contaminate cu dioxină, care au fost livrate în 11 state membre Uniunii Europene. Pentru că România nu era menţionată pe respectiva listă, au fost anunţate toate punctele de frontieră, pentru verificarea importurilor provenind din Irlanda. Ulterior, s-a constatat că produse din carne provenind din Irlanda au ajuns la un depozit situat în Bucureşti, care le importase de la o firmă din Belgia. Comisia Europeană a invitat statele membre UE să blocheze şi să verifice toate produsele din carne de porc importate din Irlanda, după descoperirea unei contaminări cu dioxină în fermele din această ţară.

Dioxina devine toxică dacă se consumă repetat o perioadă mare de timp

Siguranţa alimentelor trebuie să fie o preocupare permanentă, autorităţile fiind obligate faţă de populaţie să facă toate demersurile necesare în acest sens, a declarat, ieri, pentru AGERPRES, academician prof. dr. Victor Voicu, specialist în toxicologie.

În legătură cu dioxina, specialistul a subliniat că devine toxică dacă se depăşesc limitele admise. Contaminarea organismului cu dioxină se produce prin absorbţia transcutanată, inhalatorie sau orală.

Reglementările europene au stabilit conţinutul maxim permis în alimente al unor contaminanţi: doza de dioxină tolerabilă/săptămână este un echivalent toxic de 14pg/KgC, pentru grăsimea din lapte şi lactate - 3pg/g grăsime, 20 ţigarete au un echivalent de 4,3 pg/kg/zi.

Prof. dr. Victor Voicu a explicat că dioxina există în mediu de mult timp şi persistă. Pentru a nu fi ingerată trebuie redus consumul de grăsimi, să se facă determinări periodice din mediu şi nu trebuie redusă niciodată la zero.

Dioxinele sunt foarte liposolubile, se dizolvă în lipidele organismului şi se depozitează în ţesutul gras. Metabolizarea lor se face la nivel hepatic prin oxidare şi conjugare, eliminându-se sub formă de metaboliţi, pe cale urinară. Din cauza acumulării în ţesutul gras, dioxinele se metabolizează şi se elimină foarte lent atingând un timp de înjumătăţire, la om, de 7,1 ani.

Efectele clinice apar la câteva zile sau săptămâni, în funcţie de cantitatea pătrunsă în organism. Simptome nespecifice sunt: iritaţia ochilor, a pielii şi a căilor respiratorii, cefalee, ameţeală, greaţă.

Tratamentul în cazul unei afectări constă în susţinerea funcţiilor vitale ale organismului. Nu există antidot specific pentru dioxină, a precizat prof. dr. Victor Voicu.