Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Carte rară expusă la Muzeul Judeţean din Alexandria

Carte rară expusă la Muzeul Judeţean din Alexandria

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 02 Septembrie 2015

Iubitorii de cultură din Teleorman sunt invitaţi de Muzeul Judeţean Teleorman din municipiul Alexandria să vizualizeze în perioada 1-30 septembrie o lucrare deosebită şi rară aflată în patrimoniul instituţiei, şi anume exponatul „Proskinitar al Sfântului Munte al Atonului”, tipărit în anul 1856, în timpul Mitropolitului Nifon al Ungrovlahiei. „Exponatul lunii septembrie al Muzeului Judeţean Teleorman reprezintă prima descriere în limba română a Muntelui Athos. «Proskinitarul Sfântului Munte al Atonului» din 1856 a fost tradus de monahul Varnava Luchianov. Preluat din grecescul «Proskinitarion», cuvântul se traducea prin «manualul închinătorului» sau «manualul creştinului», în accepţiunea zilelor noastre putând fi considerat un ghid al pelerinului. Lucrarea este foarte complexă, în cuprinsul său prezentându-se date şi informaţii referitoare atât la geografia şi istoria Sfântului Munte, cât şi la tradiţiile şi viaţa monastică. În privinţa marilor mănăstiri şi a schiturilor subordonate, sunt prezentate date despre poziţia şi distanţele dintre ele, perioada în care au fost ridicate, ctitorii, arhitectura fiecăreia, hramurile, paraclisele, icoanele, sfintele moaşte, monahii care s-au sfinţit, egumenii, numărul călugărilor şi vieţuirea lor de sine sau de obşte etc. În Proskinitar mai sunt incluse şi următoarele gravuri: icoana Maicii Domnului «Axion Estin» din Mănăstirea Protaton din Karyes (Careia), cea mai vestită icoană făcătoare de minuni din Sfântul Munte, cei doi versanţi ai muntelui având nominalizate toate mănăstirile cu aspectul lor miniaturizat şi gravurile celor 20 de mănăstiri, plus Careia şi Schitul Lacu. În prezent, ediţia din 1856 a Proskinitarului este foarte rară, în forma sa de carte tipărită fiind identificată la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, Muzeul «Prima Şcoală Românească din Şcheii Braşovului», Mănăstirea Dervent şi la două persoane particulare”, a precizat pedagogul muzeal Corina Iordan, responsabil cu relaţiile publice al Muzeului Judeţean Teleorman.