La Muzeul de Istorie și Arheologie din Tulcea a avut loc marți, 24 mai, vernisajul expoziției „Cărțile de rugăciuni - abecedare ale credinței și pâine pentru suflet”, la care a participat și chiriarhul locului, Preasfințitul Părinte Episcop Visarion.
Expoziția este organizată în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea și este dedicată anului 2022 declarat în Patriarhia Română ca „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului”.
Expoziția cuprinde aproape 80 de cărți de rugăciuni, tipărite începând cu sfârșitul secolului al 19-lea și până în prezent și este organizată pe trei secțiuni: carte de rugăciuni tipărită în perioada 1890-1945; carte de rugăciuni tipărită în perioada 1945-1989; carte de rugăciuni în limba străină, pentru diferite comunități religioase și religii (limba engleză, franceză, germană, maghiară, greacă, armeană, bulgară, rusă, turcă, ebraică, rromani, armână etc.).
Cadrul expozițional este îmbogățit cu obiecte de cult și accesorii folosite în actul rugăciunii și al devoțiunii religioase, precum și cu fotografii sugestive care fac trimitere atât la rugăciunile pentru viața de aici, cât și pentru viața de dincolo.
Un moment special l-a constituit prezența corului Seminarului Teologic din Tulcea care a interpretat un buchet de cântări pascale.
La evenimentul de marți, alături de Preasfințitul Părinte Episcop Visarion, s-au aflat preoți, personalități ale vieții culturale tulcene, elevi de la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Casian”, precum și credincioși.
Expoziția va fi deschisă pe parcursul întregului an și face parte din programul activităților culturale pe care Episcopia Tulcii le organizează cu prilejul Anului omagial 2022.
Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
În ziua de luni, 4 noiembrie 2024, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, l-a primit în vizită, la Palatul Patriarhiei, pe Excelența Sa Domnul Rami Teplitskiy, viceambasadorul statului Israel la București.
Biserica „Înălțarea Domnului” din Dorobanțu, Protoieria Babadag, județul Tulcea, s-a aflat duminică, 3 noiembrie, în zi de sărbătoare prilejuită de prezența în mijlocul credincioșilor a Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a săvârșit Sfânta Liturghie.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a poposit duminică, 3 noiembrie, în Parohia Moțiori, Protopopiatul Ineu, județul Arad, unde a săvârșit slujba de binecuvântare a lucrărilor de restaurare și înnoire săvârșite în ultima perioadă la biserica parohială și de sfințire a noii capele morturare edificate în curtea sfântului lăcaș.
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah,
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
