„Cărţile ne arată că universul e mult mai frumos“

Apropiat de Biserică, Iacob Roman este unul dintre scriitorii de vază ai Banatului. Prin poeziile sale, încearcă să arate actualitatea ortodoxiei. "Spiritualitatea ortodoxiei este o comoară cum rar se găseşte în altă parte. E păcat să nu ştim să o folosim pentru a ne alina gândul şi inima în aceste vremi de neaşezare. Pentru mine ortodoxia este reperul adevăratului creştinism. Poeziile mele religioase încearcă să arate cât este ea de actuală", mărturiseşte poetul bănăţean.

Iacob Roman a ştiut dintotdeauna că vrea să fie scriitor, de când a ascultat, spune el, poveştile, dar şi cântecele spuse la diverse ocazii în satul natal. "Cărţile au fost pentru mine ferestre spre luminile miraculoase pe care şi le propune Universul lăsat de Dumnezeu şi din care putem vedea, atât cât ne e dat, dar cărţile ne arată că el e mult mai frumos."

Prima carte i-a apărut în anul 1991, "Minei pentru lunile Ianuarie şi Februarie", având ca model cărţile de cult cunoscute ca "Minee" ale Bisericii Ortodoxe, ştiut fiind faptul că acest tip de poezie nici n-ar fi putut să apară înainte de 1989.

"Mere în iarbă", apărută la Editura Brumar în anul 2010, este cartea sa preferată, pentru că este "o carte de maturitate", dar îi este dragă şi cartea "Calendar pe o mie de ani", apărută la Editura Anthropos din Timişoara în anul 2005, pentru că ilustrează căutările poetice din anii furtunoşi ai tinereţii.

Îi îndeamnă pe cititorii cărţilor sale "să nu piardă nimic din frumuseţile vieţii pe Terra din cauza multor necazuri care vin asupra noastră".

Are o preferinţă deosebită pentru opera mai multor personalităţi literare româneşti sau universale, făcându-şi modele pe Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Charles Baudelaire, toţi autorii postmodernişti, spune el.

Locul literaturii române în cadrul literaturii universale

De câte ori se gândeşte la istoria şi soarta literaturii române, se întreabă care este locul acesteia în cadrul literaturii universale. Şi apoi îşi răspunde spunând: "Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii române, "poetul nepereche" cum spunea G. Călinescu, creator al unei opere care străbate timpul şi spaţiul cu o forţă nealterată, trăind într-o perpetuă actualitate şi impresionând de fiecare dată. Promovarea şi a altor reprezentanţi ai culturii noastre trebuie să corespundă unor necesităţi tot mai evident resimţite în cultura noastră, şi anume aceea a conceperii unor noi modalităţi de prezentare a creatorilor capodoperelor literaturii române. Contează ca noi să ştim să ne implicăm în diseminarea informaţiei nespus de preţioase despre aportul scriitorilor români, atât pentru noi, românii, cât şi pentru toţi ceilalţi, din afara graniţelor ţării, ce reprezintă literatura universală. Mulţi dintre aceşti scriitori români nu s-au bucurat de aprecierea cuvenită, iar acţiunile noastre trebuie să constituie un act de reparaţie morală şi de aşezare pe locul meritat în ierarhia celor mai mari scriitori naţionali şi mondiali".

Membru fondator la "Clubul Înţelepţilor"

Domnule Roman, din ce cauză tinerii citesc tot mai puţin cărţi de literatură? Ce se poate face pentru a remedia această situaţie?

Trebuie să aibă acces la o literatură de calitate, restul vine de la sine.

Sunteţi un susţinător şi promotor al valorilor locale. Ce credeţi că împiedică scrisul unui scriitor bănăţean să ajungă celebru în ţară sau peste hotare? Ce ar trebui să facem pentru a fi citiţi şi promovaţi în cât mai multe serate literare?

Herta Muller este un exemplu de reuşită. Ar trebui să-i citim şi să-i preţuim pe cei pe care-i avem. Să nu ne mai facem că nu ştim care e bun şi care nu. Să nu ne închinăm la idoli falşi pe care ni-i propune primul venit.

Alături de alţi prieteni erudiţi, sunteţi membru fondator la "Clubul Înţelepţilor". Ce puteţi spune cititorilor despre activitatea acestuia?

Ştiţi cum se spune în Scriptură, unde sunt doi sau trei şi fac ceea ce trebuie, Dumnezeu ajută. Fondat pe principiile grupului creativ, acest club de discuţii interesante suplineşte insuficienţele societăţii civile din România de astăzi şi rezolvă nevoile spirituale ale omului singur.

Carte de vizită

Iacob Roman s-a născut la 14 septembrie 1948 în localitatea Socolari, comuna Ciclova Română din judeţul Caraş-Severin. A absolvit Liceul "General Dragalina" din Oraviţa (1962 - 1966). Apoi a urmat cursurile Şcolii Tehnice, Secţia "Construcţii de Maşini" din Reşiţa între anii 1966 şi 1968. A absolvit cursurile Facultăţii de Filologie, Secţia româno-franceză a Universităţii de Vest din Timişoara între 1968 şi 1972. Din 1972 este doctor în sociologie. Între anii 1975 şi 1980 a urmat cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Secţia "fără frecvenţă" a Universităţii din Bucureşti. Între 1972 şi 1973 a fost profesor de limbă franceză la Şcoala Generală din localitatea Ciudanoviţa (Caraş-Severin), apoi "bibliotecar" la Biblioteca Judeţeană "Paul Iorgovici" din Reşiţa (1972 - 1986) şi "consilier" la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa (1986 - 1990). Din 1990 lucrează la Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Cultural al judeţului Caraş-Severin. Din anul 1996 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. În literatură a debutat în anul 1971 cu un volum de poezii în revista "Luceafărul" (Bucureşti).