Casă nouă pentru Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca

Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 06 Decembrie 2013

Şapte arhierei, oficialităţi centrale şi locale, profesori universitari, preoţi, studenţi şi sute de credincioşi au participat ieri, 6 decembrie, la inaugurarea noului sediu al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca şi la sfinţirea Capelei „Sfântul Nicolae“ din cadrul aşezământului academic şi spiritual.

Învăţământul teologic universitar din Cluj-Napoca a trăit un moment istoric la sărbătoarea Sfântului Nicolae din acest an, când s-a inaugurat şi sfinţit noul sediu al Facultăţii de Teologie. Continuatoare a institutului teologic universitar fondat de Episcopul Nicolae la 1924, dar desfiinţat la 1952, facultatea clujeană a redevenit după 1989 o instituţie de marcă a mediului universitar din România. Inaugurarea noului sediu reprezintă un apogeu al evoluţiei acestei facultăţi, întrucât noile condiţii de studiu şi cercetare oferite de acest spaţiu oferă instituţiei teologice un şi mai mare prestigiu, şi aceasta datorită eforturilor Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a corpului didactic şi a personalului administrativ eparhial.

Dacă bazele materiale ale vechiului institut teologic erau precare la început, iar ani de-a lungul facultatea a fost găzduită de clădirea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, iată că, odată cu deschiderea noului sediu, aşezământul teologic îşi îmbogăţeşte patrimoniul şi devine un model pentru instituţiile similare din ţară.

Programul sărbătorii de la Facultatea de Teologie şi a întregului mediu academic clujean a început cu sfinţirea capelei din incinta noului sediu al instituţiei de învăţământ teologic universitar.

Din soborul de arhierei au făcut parte Înaltpreasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, şi Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Ierarhii au fost înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte: preşedintele Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai“, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, decanul facultăţii clujene, pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, vicarul-administrativ patriarhal pr. Ionuţ Corduneanu, alţi decani de la facultăţi de teologie din ţară, cadre didactice şi consilieri eparhiali.

Modelul Sfântului Ierarh Nicolae

Arhiereii au sfinţit Sfânta Masă, în piciorul căreia au aşezat moaşte, şi au târnosit pictura din Sfântul Altar şi icoanele de pe catapeteasmă. După rânduiala de sfinţire a urmat Sfânta Liturghie, oficiată la altarul sfinţit. Răspunsurile liturgice au fost date de corul facultăţii clujene, iar între oficialităţile prezente amintim pe premierul Victor Ponta, parlamentari, miniştri, rectorul universităţii amintite, acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop şi mulţi alţii.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de IPS Mitropolit Teofan, care l-a prezentat pe Sfântul Ierarh Nicolae ca un model pentru cei ce calcă pragul facultăţii de teologie ca să devină slujitori ai sfintelor altare. Scopul unei instituţii teologice, a evidenţiat IPS Mitropolit Teofan, este tocmai de a da lumină lumii şi mediului academic din care fac parte facultăţile de teologie.

„Sfântul Ierarh Nicolae a fost un bărbat al Bisericii care şi-a însuşit, prin viaţa şi virtuţile sale, ceea ce teologia Bisericii numeşte «marea taină a Fericirilor», propovăduite de Mântuitorului Iisus Hristos şi prezentate de Evanghelia de astăzi. Aceste texte scripturistice pun în lumină ceea ce semnifică un aşezământ teologic precum acesta în care ne aflăm astăzi. Suntem astăzi aici pentru a sfinţi această lucrare frumoasă, în care să se desfăşoare misiunea Bisericii din Mitropolia Clujului, braţ prezent al misiunii Bisericii în câmpul academic, în câmpul parohial şi mănăstiresc, prin toţi cei care se pregătesc aici pentru a fi slujitorii sfintelor altare, vieţuitori în sfintele mănăstiri sau credincioşi laici cu pregătire teologică“, a subliniat Înaltpreasfinţitul Mitropolit Teofan.

Distincţii patriarhale

La finalul Sfintei Liturghii, vicarul-administrativ patriarhal, pr. Ionuţ Corduneanu a transmis mesajul de binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Părintele Corduneanu a înmânat şi câteva distincţii oferite de PF Părinte Patriarh Daniel mai multor ostenitori ai Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. În primul rând, ctitorul aşezământului şi arhipăstorul clerului şi credincioşilor din eparhia menţionată, IPS Mitropolit Andrei, a primit icoana, diploma de onoare şi medalia Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Directorul economic al eparhiei clujene, Sorin Câlea, a primit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus“ din partea PF Părinte Patriarh Daniel, ca binecuvântare şi apreciere pentru eforturile deosebite depuse în aceşti doi ani la realizarea aşezământului. Facultăţii de Teologie i-a fost acordat Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, iar pentru capelă au fost oferite cărţi de cult şi o cruce de binecuvântare.

Cinstire binefăcătorilor

În cuvântul de mulţumire, IPS Mitropolit Andrei şi-a exprimat recunoştinţa faţă de toţi cei care au trudit la zidirea noului sediu sau care au sprijinit material finalizarea lucrărilor.

Ierarhul a subliniat în cuvânt şi importanţa acestui moment pentru învăţământul academic clujean. „Acest oraş este un mare centru universitar, un sfert din populaţia oraşului constituindu-o studenţii. Realizând cât de importantă este educarea tinerilor pentru viitorul Bisericii şi al ţării, Episcopul Nicolae Ivan, la puţină vreme după înfiinţarea eparhiei noastre, a ctitorit şi institutul teologic la 1924. Şi pentru mine, printre primele gânduri avute după ce Dumnezeu m-a chemat la cârma acestei eparhii, a fost ridicarea unui campus universitar. La sugestia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-am ales ca patron tocmai pe Nicolae Ivan. Ne-a ajutat Dumnezeu să-l ridicăm repede şi pentru toate dăm slavă Cerului şi mulţumim sprijinitorilor“, a spus IPS Mitropolit Andrei.

Recunoştinţa ierarhului faţă de cei care au sprijinit zidirea noii clădiri s-a materializat prin oferirea unor distincţii. Astfel, premierul Victor Ponta a primit distincţia „Crucea Transilvană“, iar demnitarul Ioan Rus, prefectul judeţului Cluj, prof. dr. ing. Gheorghe Ioan Vuşcan, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu şi mulţi alţii au primit diplome de aleasă cinstire.

Loc de frunte în universitatea clujeană

Sărbătoarea a continuat în Aula Magna a facultăţii, unde IPS Mitropolit Andrei, premierul Victor Ponta, rectorul Ioan Aurel Pop şi pr. decan Vasile Stanciu au transmis mesaje de felicitare şi de mulţumire.

„Era o obligaţie din partea oricărui Guvern al României să sprijine această lucrare, aşa cum este în continuare o obligaţie pentru noi şi pentru viitoarele Guverne ale ţării să sprijine orice lucrare ce vine în sprijinul elevilor, al studenţilor şi al Bisericii Ortodoxe. Nu întâmplător, în momente în care multe lucruri ne despart, există două instituţii, Biserica şi Armata, care ne unesc“, a spus premierul Victor Ponta în cuvântul său.

Felicitările şi gândurile bune din partea conducerii universitare au venit prin însuşi rectorul Ioan Aurel Pop.

„Vreau să exprim bucuria celor 42.000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi din cele 21 de facultăţi ale universităţii noastre pentru ctitoria de astăzi şi pentru că ne aflăm astăzi împreună. Patru dintre facultăţile noastre sunt de teologie, lucru unic în România“, a subliniat rectorul Ioan Aurel Pop.

Evenimentul s-a încheiat cu prelegerea pr. decan Vasile Stanciu, care a mulţumit tuturor pentru osteneli.

„Am primit astăzi, de Sfântul Nicolae, nu o clădire oarecare, modernă şi frumoasă, ci o casă în care profesorii şi studenţii să simtă bucuria comuniunii“, a spus părintele Stanciu.

Sediul facultăţii este primul dintre cele trei imobile care vor alcătui complexul studenţesc teologic din Cluj-Napoca. În viitorul apropiat vor fi construite şi două cămine pentru cazarea studenţilor de la cele patru secţii ale facultăţii.

Învăţământ academic cu tradiţie la Cluj-Napoca

Anul 1918 a însemnat pentru românismul transilvănean şansa dobândirii legitimei vizibilităţi publice. S-au reînfiinţat instituţii de mare relevanţă publică, printre care Eparhia Ortodoxă a Clujului, în 1921 (ridicată la rang de „arhiepiscopie“ în 1973, iar în 2005, devenită centru mitropolitan).

Fondatorul instituţional (în 1924) al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca este chiar ctitorul eparhiei clujene, dinamicul episcop Nicolae Ivan, deschiderea oficială a cursurilor făcându-se de ziua Sfântului Nicolae (ocrotitorul personal al întemeietorului). Fondatorul edificiului Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca este cel de-al cincilea titular (în istoria recentă) al scaunului eparhial clujean şi cel de-al doilea titular al scaunului mitropolitan, Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care a fost, de altfel, şi ctitorul învăţământului teologic ortodox din Alba Iulia. Inaugurarea edificiului facultăţii s-a făcut ieri, 6 decembrie 2013, la doi ani de la punerea pietrei de temelie, în data de 23 mai 2011, şi la aproape 90 ani de la întemeierea instituţională a facultăţii.

Învăţământul teologic ortodox universitar clujean a cunoscut mai multe etape: institut teologic (1924-1925) cu durata studiilor de trei ani, academie teologică (1925-1948) cu durata studiilor de patru ani, din nou institut teologic (1948-1952), dar cu durata studiilor de patru ani şi cu dreptul de a acorda titlul de „Licenţiat în Teologie“ (1948-1952) şi, apoi, facultate de teologie ortodoxă, după revolta anticomunistă din 1989.

Imediat după înfiinţare, modelele de raportare au fost Institutele Teologice Ortodoxe din Bucureşti şi Cernăuţi, „elitele“ academice ale vremii; au fost favorizate parteneriatele şi schimburile fertile de cadre didactice pentru o cât mai rapidă consolidare şi fortificare academică a noii instituţii de învăţământ.

Prăbuşirea comunismului ateu din România (Decembrie 1989) a creat premiza pentru reactivarea învăţământului teologic ortodox universitar în Cluj-Napoca; şansa creată a fost fructificată cu promptitudine de către un corp didactic de elită existent la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca (instituţie de învăţământ pre-universitar tolerată de statul comunist în Cluj-Napoca), coagulat în jurul directorului, pr. prof. dr. Alexandru Moraru.

Astfel, la 1 octombrie 1990, au reînceput cursurile universitare teologice ortodoxe la Cluj-Napoca, iar după doi ani (1 octombrie 1992) învăţământul teologic ortodox a intrat sub egida prestigioasei Universităţi „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.

Actualmente Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca are toate cele patru specializări teologice posibile în România: Teologie Pastorală, Teologie Didactică, Teologie Asistenţă Socială şi Artă Sacră. De asemenea, există la Cluj-Napoca toate cele trei etaje de studii: licenţă, master şi doctorat. Aproape în totalitate, cadrele didactice au studii în Occident, iar unele predau şi în universităţi occidentale.

La nivel masteral, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca are active, fiind acreditate, următoarele specializări: Doctrină şi Hermeneutică Creştin-Ortodoxă; Ortodoxie Românească şi Viaţă Liturgică; Bioetică, Morală, Etică şi Deontologie; Pastoraţie şi Duhovnicie; Artă Sacră. Conservarea, Restaurarea şi Crearea Bunurilor Culturale.

La nivel doctoral, există opt direcţii de pregătire în cadrul Şcolii Doctorale „Isidor Todoran“ (cu perspectiva adăugării a încă patru, în viitorul apropiat, în Teologie Morală şi Etică Postmodernă; Teologie Socială; Psihoterapie Pastorală; Istorie Bisericească Universală): Teologia Vechiului Testament (pr. prof. dr. Ioan Chirilă); Noul Testament (pr. prof. dr. Stelian Tofană); Teologie Morală şi Spiritualitate Ortodoxă (IPS Mitropolit Andrei Andreicuţ); Misiologie şi Ecumenism (pr. prof. dr. Valer Bel); I.B.O.R., Paleografie (pr. prof. dr. Alexandru Moraru); I.B.U. (pr. prof. dr. Ioan-Vasile Leb); Muzică Bisericească şi Ritual (pr. prof. dr. Vasile Stanciu); Omiletică şi Catehetică (pr. prof. dr. Vasile Gordon).

Moment de răscruce

Ctitoria Înaltpresfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei constituie un moment de răscruce din istoria învăţământului clujean: nu este doar momentul dobândirii unei noi conştiinţe de sine, ci şi prilejul de revărsare în societate a unor noii energii sfinţitoare şi transfiguratoare.

Faptul că ierarhul a considerat Facultatea de Teologie o prioritate în strategia sa misionară flatează, dar şi responsabilizează enorm cadrele didactice şi studenţii, credibilizând activitatea academică şi eforturile ştiinţifice şi de cercetare. Formarea corectă a tinerilor de astăzi este garanţia că mâine, în lume, va acţiona o Biserică dinamică, cu oameni competenţi şi dăruiţi misiunii.

Clădirea Facultăţii de Teologie Ortodoxă este doar primul din cele trei edificii care compun Campusul Teologic Ortodox „Nicolae Ivan“ din Cluj-Napoca: celelalte două imobile (unul de cinci etaje, deja în construcţie, altul de nouă, proiectat şi aprobat de municipalitate) sunt destinate rezidenţei la Cluj, pe perioada studiilor, a tinerilor teologi. Formarea lor duhovnicească corespunzătoare impune existenţa unui spaţiu adecvat, consacrat vieţuirii „în Hristos“.

Edificiul consacrat exclusiv spaţiului de învăţământ, compus din şapte nivele, include: o Aula Magna, două aule mari, un amfiteatru de muzică, 14 săli de seminar/laboratoare, o capelă, o bibliotecă, 20 birouri pentru profesori, depozit pentru materialele de la specializarea „Artă Sacră“, toate însumând un total de 7.000 de metri pătraţi.