Catedrala Sfântului Gheorghe din Caransebeş

Biserica "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" din Caransebeş are o istorie bogată, cu realizări şi evenimente importante pentru Caransebeş şi pentru trecutul întregului Banat.

O statistică a bisericilor din Episcopia Caransebeşului de la 15 ianuarie 1757 vorbeşte despre "Biserica răsăriteană sobornicească din piatră, cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", înălţată sub episcopul Moise Stancovici, la anul 1725, care acum a fost înnoită şi s-a împodobit întru toate sub episcopul Ioan Georgevici". Biserica a fost construită din zid de cărămidă, monumentală prin dimensiuni şi impresionantă prin frumoasa desfăşurare a spaţiului interior. În anul 1738, avem prima ştire despre Biserica "Sf. Gheorghe", când preotul Ioan Popescu face o însemnare pe coperta unui Apostol slavon. În inscripţiile ulterioare din cărţile de slujbă (1744, 1749, 1752), biserica este numită "mănăstire", probabil pentru că îndeplinea rolul de catedrală episcopală, iar reşedinţa episcopului era în apropiere.

Episcopul Ioan Georgevici aşază în anul 1759 în prestol o piatră comemorativă cu o inscripţie slavonă ce vorbea despre punerea primului prestol. Motivul acestei sfinţiri nu-l cunoaştem, însă foarte posibil să fie vorba de terminarea decoraţiei interioare a bisericii, fapt consemnat şi de statistica din 1757. În 1796, biserica a fost din nou sfinţită de episcopul Ioan Ioanovici de Şacabent, fiind refăcută după ultima invazie a turcilor (1788). Sub protopopul Ioan Tomici (1804-1839) s-au făcut o serie de lucrări, dintre care cea mai importantă este lungirea bisericii prin încadrarea spaţiului dintre stâlpii turnului construit în preajma anului 1757 şi refăcut în acea perioadă. Turnul iniţial, acoperit cu şindrilă, a fost învelit în 1832 cu tablă de cupru. Tot sub protopopul Tomici s-a zugrăvit şi biserica pe cheltuiala lui Manuilă Stancoviciu, proprietarul şi directorul băncii din Caransebeş.

Icoanele tâmplei, pictate de pictorul academic vienez Gutsch

Între 1757-1862, biserica a fost pictată în patru etape de autori diferiţi. Prima în 1757, despre care avem ştiri, apoi în 1796, când sfinţirea ar fi putut să marcheze o nouă pictare a bisericii după invazia turcilor, urmează pictura lui Dimitrie din Vasiova, făcută în timpul protopopului Tomici, apoi în 1862, când documentele vremii amintesc despre pictarea bisericii de Dimitrie Turcu. Pictura a fost restaurată în anul 1927 de pictorul Ioachim Miloia, iar în 1955 de Anastasie Demian. În urma acestei refaceri a picturii, biserica a fost retârnosită de mitropolitul Vasile Lăzărescu al Banatului, în ziua de 18 decembrie 1955. Prin purtarea de grijă a Înalt Preasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, pictura a mai fost restaurată şi în 1984-1985 de pictorul restaurator de monumente istorice Virginia Videa.

Din 1863 datează şi iconostasul actual, a cărui pictură în stil baroc a fost făcută de Eisterlehner, iar icoanele tâmplei au fost pictate între 1863-1864 de pictorul academic vienez Gutsch.

În cursul anilor 2000-2001, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Laurenţiu al Caransebeşului, s-a refăcut tencuiala exterioară a bisericii şi s-a restaurat turla. În anul 2007, la Catedrala "Sf. Gheorghe", prin grija Preasfinţitului Părinte Lucian al Caransebeşului, s-au făcut ample lucrări de refacere a exteriorului şi s-a înnoit altarul. Retârnosirea bisericii a avut loc la 23 aprilie 2007, cu ocazia hramului, şi a fost oficiată de PS Lucian al Caransebeşului, alături de PS Luchian, episcopul sârbilor din Banat.

În anul 2008, s-a continuat refacerea interiorului catedralei prin restaurarea mobilierului şi a pardoselii, iar spaţiul împrejmuitor al lăcaşului de cult s-a amenajat sub formă de parc. De asemenea, s-au lucrat în mozaic icoanele ce împodobesc portalul de intrare în curtea catedralei şi icoana aşezată deasupra intrării în biserică. Slujba de binecuvântare a acestor lucrări a fost săvârşită de PS Părinte Lucian al Caransebeşului, la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, în anul mântuirii 2008.