Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Catedrala unităţii naţionale din Rădăuţi

Catedrala unităţii naţionale din Rădăuţi

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Constantin Ciofu - 23 Ian, 2010

Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh“ din Rădăuţi a fost ridicată în perioada 1927-1961, cu binecuvântarea şi sprijinul patriarhului Iustin Moisescu, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Sucevei. Se impune prin dimensiunile mari, prin pictură, dar şi prin stilul artistic cu elemente de arhitectură bisericească moldovenească. În ultimii ani, lăcaşul de cult a suferit mai multe reparaţii în exterior, fiind înlocuit acoperişul cu tablă de cupru.

Turiştii români, dar mai ales cei veniţi din străinătate, în drumul lor spre nestematele mănăstiri din Bucovina, se opresc adesea la Rădăuţi, pentru a intra în cea mai mare biserică din acest oraş. Din exterior, lăcaşul de închinăciune, cu o suprafaţă de 550 de metri pătraţi, o lungime de 60 de metri şi o înălţime de 50 de metri, te atrage prin elementele de arhitectură bisericească. Are trei nave şi un culoar principal străjuit de colonade cilindrice ce se termină cu capiteluri corintice lucrate măiestrit. Între naos şi pronaos se află două dublouri mari. Deasupra uşii de la intrare se află un balcon spaţios. Biserica are 131 de ferestre rotunde, de mărimi diferite, prin care pătrunde lumina în interior. Acoperişul Catedralei este alcătuit dintr-un turn central, vegheat de o cruce de şase metri înălţime şi patru metri lăţime, patru turnuri mai mici în jur şi două turnuri ale clopotniţei, de o parte şi de alta a intrării principale în biserică. După 1918, când Bucovina a revenit la Patria-mamă, ideea construirii unui lăcaş de cult de mari dimensiuni în Rădăuţi s-a concretizat. „Preoţii de atunci, împreună cu Epitropia şi cu autorităţile locale, au decis să construiască o biserică mare, dorind ca ea să exprime ideea unităţii naţionale. Demersurile au fost dificile. Terenul pe care se află sfântul lăcaş era al Primăriei Rădăuţi. Mitropolia Moldovei şi Sucevei de atunci a făcut un schimb cu autorităţile locale şi le-a oferit un teren de lângă Mănăstirea Bogdana. Piatra de temelie a fost pusă în anul 1923, de către mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, iar lucrările au fost demarate în anul 1927, pe cheltuiala Mitropoliei Bucovinei. Lucrările au stagnat în perioada războiului, ele fiind continuate abia în anul 1950“, a spus pr. paroh Nicolae Vîrtea.

„Pictura îi atrage pe oameni pentru că are ceva tainic“

Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh“ are o pictură de excepţie, fiind realizată de pictorul Iosif Keber, în perioada iulie 1959-decembrie 1960. Este o pictură valoroasă, fiind considerată un dar al mitropolitului Iustin Moisescu, care a ţinut ca această biserică să fie pictată de cei mai buni pictori din acea vreme. La sfârşitul lucrărilor de pictură, comisia de recepţie a avut cuvinte elogioase, considerând-o „un ansamblu armonios cu un desen exact şi un colorit cald“. Culorile nu sunt stridente şi ai impresia că pictura este vie şi că sfinţii zugrăviţi pe pereţi sunt reali. „Mitropolitul de atunci, Iustin, fiind foarte mulţumit de calitatea picturii, i-a premiat pe pictori cu suma de 14.500 de lei. El a insistat foarte mult ca acest sfânt lăcaş să fie finalizat, implicându-se mai ales în lucrările de pictură. Foarte mulţi turişti, pe timpul verii, atât români, dar mai ales străini, stau clipe în şir şi privesc aceste minunate picturi. Aş spune că pictura îi atrage pe oameni pentru că are ceva tainic. Pictorul, când pictează, zideşte ceva în sufletul omului prin imaginea pe care o creează“, a mai adăugat pr. Nicolae Vîrtea. Catapeteasma provine de la Biserica din Răpciuni, astăzi scufundată în apele Hidrocentralei de la Bicaz, sculptura ei fiind realizată de Filip Bocic. Biserica are un policandru de 420 kg, realizat, prin contribuţia preoţilor din raion, de către meşterul argintar Gheorghe Damian din Tg. Neamţ, şi altul mai mic, realizat în atelierele Patriarhiei şi donat de către membrii Consiliului Parohial. Începând cu anul 2003 au fost demarate ample lucrări de renovare şi de restaurare. „În primul rând, Catedrala avea nevoie de un acoperiş nou, pentru că cel montat în anii â50 ruginise. Atunci, ca şi acum, nu au fost bani suficienţi pentru a folosi materiale de cea mai bună calitate pentru o astfel de construcţie. Când am venit în 2003, am fost nevoit să fac o reparaţie a acestui acoperiş, iar începând cu anul 2008 s-a început înlocuirea acoperişului cu tablă de cupru. În acelaşi timp, au demarat lucrări la faţade, astfel încât, în prezent, aceste lucrări sunt aproape de final“, a explicat părintele paroh.

Program liturgic în fiecare zi

Activitatea pastorală din parohia „Pogorârea Sfântului Duh“ din Rădăuţi se concretizează prin slujbele care se oficiază zilnic, prin vizitele pe care preoţii slujitori le fac credincioşilor, dar şi prin organizarea de concerte în diferite perioade ale anului. „În fiecare seară oficiem slujba Vecerniei, iar Sfânta Liturghie este săvârşită în duminici, sărbători şi vinerea, în timp ce slujba Acatistului are loc în fiecare dimineaţă. Credincioşii care participă la slujbe nu sunt, neapărat, din parohia noastră, mai ales că sectorul nostru nu este arondat în jurul ei. Încercăm să ţinem o legătură personală cu cei pe care îi păstorim. Plecând de la premisa că unii oameni sunt indifereţi, unii chiar ostili, am iniţiat vizitele pastorale din dorinţa de a cunoaşte problemele enoriaşilor. În vara anului trecut am colindat aproape jumătate de parohie. Ne confruntăm cu oameni dezorientaţi sau care duc o viaţa dezordonată. De la caz la caz, trebuie să ne adaptăm“, a afirmat pr. Vîrtea. În ceea ce priveşte activitatea cultural-misionară, în Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh“ se organizează, de cinci ani, cu ocazia Paştilor şi a Crăciunului, concerte de cântări bisericeşti la care participă corurile din întreaga Bucovină. „Noi încercăm să dăm o coloratură doxologică acestei acţiuni, deşi cei care evoluează aici sunt aplaudaţi de spectatori. Acţiunile social-filantropice, iniţiate mai ales la Paşti şi la Crăciun, cu sprijinul sponsorilor, constau în acordarea de pachete cu alimente familiilor nevoiaşe“, a mai spus, în încheiere, pr. paroh Nicolae Vîrtea.