În ziua praznicului Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, credincioșii Bisericii „Sfântul Nicolae”‑Ghica, paraclis universitar din București, au trăit un moment de mare bucurie
Cea mai veche reprezentare iconografică a Sfântului Apostol Pavel
▲ În data de 28 iunie, cu o zi înainte de sărbătorirea Sfinţilor Petru şi Pavel, cotidianul „L’Osservatore Romano“ a anunţat că fost găsită cea mai veche reprezentare iconografică a Apostolului Popoarelor ▲
În data de 28 iunie, L’Osservatore Romano, ziarul oficial al Vaticanului, a lansat o ştire care a făcut senzaţie în întreaga lume: a fost descoperită cea mai veche reprezentare iconografică a Sfântului Apostol Pavel. Comisia Pontificală de Arheologie Sacră a declarat pentru ziarul amintit că reprezentarea este „printre cele mai vechi şi bine conturate din istoria creştină antică“. Datând din secolul al IV-lea d.Hr., fresca a fost descoperită în timpul lucrărilor de restaurare la catacomba Sfintei Mari Muceniţe Tecla, situată în Via Ostiense din capitala italiană, la mică distanţă de Bazilica „Sfântul Pavel din afara zidurilor“. În timpul celor zece zile în care descoperirea a fost ţinută secret, specialiştii au curăţat cu ajutorul laserului depunerile care acopereau pictura murală din bolta unei nişe a catacombei. În centrul acestei bolte este reprezentat Iisus Hristos, încadrat de patru figuri: reprezentarea clară a Sfântului Pavel, cea mai bine păstrată dintre toate, un al doilea medalion ce-l reprezintă pe Sfântul Petru şi încă alte două în care, probabil, sunt alţi doi apostoli. Catacomba Sfintei Mari Muceniţe Tecla este închisă pentru public, însă se crede că va fi deschisă în cursul acestui an. Sfânta Mare Muceniţă Tecla, deşi nu este menţionată în Noul Testament, este considerată de tradiţie ca unul dintre ucenicii apropiaţi ai Sfântului Apostol Pavel. Numele ei apare menţionat în lucrarea apocrifă „Acta Pauli et Theclae“. În Roma există mai mult de 40 de catacombe sau locuri subterane de îngropare, despre care se ştie că erau preferate de creştini pentru adunările de rugăciune în perioada prigoanelor. În prezent, datorită semnificaţiei lor religioase, ele se află în proprietatea juridică a Comisiei Pontificale de Arheologie Sacră. Cum se explică asemănarea dintre Sfântul Pavel şi filosoful Plotin L’Osservatore Romano prezintă şi declaraţiile arheologilor Fabrizio Bisconti şi Barbara Mazzei cu privire la descoperirea făcută. Cel mai interesant aspect al relatărilor celor doi este legat de modul de reprezentare al apostolului: se pare că trăsăturile Sfântului din frescă ar putea să se lege de modul de reprezentare al filosofului Plotin. Privirea pătrunzătoare, trăsăturile expresive ale feţei, fruntea înaltă, barba ascuţită au devenit „tipare“ de reprezentare ale Apostolului, imagine consacrată în multe alte fresce ulterioare. Sandro Magister, redactor al cotidianului american catholic.org, comentează această asemănare, arătând că, deşi în Grecia şi Roma antică arta portretelor era foarte răspândită, în cultura evreilor reproducerile imaginilor umane erau interzise, legea neexcluzând iniţial nici sfinţi precum Pavel sau Petru. Din această cauză, abia mai târziu Biserica a început să accepte reprezentarea marilor personalităţi creştine. Problema era atunci: cum să fie sfinţii pictaţi? Profesorul Antonio Paolucci, director al muzeelor din Vatican şi istoric de artă, afirmă că „problema aceasta s-a pus între al III-lea şi al IV-lea secol, când religia creştină se răspândise şi căpătase o structură organizată şi a făcut un «pact» care stă la baza întregii sale istorii artistice. Aceasta a acceptat lumea imaginilor, cuprinsă în formele de tradiţie greco-romană. În acest fel, Hristos a împrumutat imaginea lui Apollo sau a lui Orfeu, Sfântul Daniel din cuşca cu lei a împrumutat trăsăturile lui Hercule, atletul victorios. Dar cum putea cineva să-i reprezinte pe Sfinţii Petru şi Pavel, prinţii Apostolilor, stâlpii Bisericii, bazele ierarhiei şi doctrinei? Cineva a avut o idee bună: le-a dat înfăţişarea primilor filosofi. Astfel, Pavel, chel, cu barbă, având aerul serios şi concentrat al unui intelectual, avea înfăţişarea lui Platon sau poate pe a lui Plotin, în timp ce trăsăturile lui Aristotel au fost împrumutate pragmaticului Petru“, a mai spus directorul muzeelor din Vatican.