CEB şi AEM se implică în salvarea Sudanului

Consiliul Ecumenic al Bisericilor (CEB) şi Alianţa Evanghelică Mondială (AEM) au remis recent comunicate de presă în care anunţă decizia finală cu privire la organizarea referendumului din statul Sudan, programat în debutul anului 2011. Situaţia politică dezastruoasă a Sudanului poate fi transformată într-una stabilă prin intermediul ajutorului oferit de cele două organizaţii internaţionale.

Scopul declarat al referendumului care va fi organizat pe data de 9 ianuarie în Sudan este stabilirea clară a dorinţei populaţiei cu privire la integrarea Sudanului de Sud în cadrul statului. Organizarea referendumului a devenit posibilă odată cu semnarea unui acord în anul 2005 între guvernul de la Khartoum şi Mişcarea Populară de Eliberare a Sudanului. Conflictul între cele două partide politice desfăşurat anterior a dus la ani întregi de război civil soldat cu numeroase victime. Secretarul general al CEB, Olav Fykse Tveit, şi secretarul AEM, Geoff Tunnicliffe, au declarat că a venit momentul desfăşurării unui referendum care să pună punct derulării evenimentelor negative în Sudan. Olav Tveit a subliniat că "populaţia din Sudan a suferit prea mult şi are dreptul să determine, prin mijloace democratice, propriul viitor", în timp ce omologul său, Geoff Tunnicliffe, a specificat că "se împlinesc deja cinci ani de la semnarea acordului de pace şi, implicit, a acceptării organizării unui referendum. Prin urmare, ne oferim sprijinul necondiţionat pentru susţinerea acestui referendum."

Importanţa sa pentru creştini

În momentul de faţă, în Sudanul de Nord trăiesc sute de mii de creştini, în timp ce alte sute de mii au fost exilaţi împreună cu numeroşi musulmani din cauza războiului civil. Există, de asemenea, un număr mare de creştini care trăiesc în regiunile periculoase ale Sudanului, dominate de facţiuni teroriste, şi care ar putea fi direct afectaţi dacă rezultatele referendumului nu vor fi acceptate la nivel naţional sau dacă acesta va fi amânat. În cazul în care referendumul va deveni un eşec, există riscul "de a ne confrunta cu un conflict ameninţător nu doar în Sudan, ci şi în ţările din jur", a subliniat Geoff Tunnicliffe. Prin urmare, cei doi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale au apelat şi la liderii musulmani implicaţi în Sudan pentru ca referendumul să fie organizat în condiţii de maximă siguranţă şi să se dovedească util. De asemenea, Alianţa Evanghelică Mondială a decretat ca 5 decembrie să fie o zi de rugăciune pentru populaţia sudaneză.

Viitorul ecologic al Europei

Conferinţa Bisericilor Europene (CBE) şi Consiliul Ecumenic al Bisericilor (CEB), împreună cu Asociaţia Bisericilor din Ungaria, au oferit un document comun cu privire la obţinerea unui echilibru economic şi o justiţie egală referitoare la deciziile care implică elementul ecologic al lumii. Aproape 80 de reprezentanţi ai celor trei organizaţii amintite anterior au cerut să existe un echilibru în privinţa distribuirii resurselor energetice şi au militat pentru reducerea sărăciei. În comunicatul de presă oferit la finalul întrunirii sunt criticate metodele de îmbogăţire rapidă adoptate de ţările puternic industrializate ale Europei. "Valorile sociale şi ecologice trebuie să devină un element principal în elaborarea scopurilor politice. Credinţa în forţa economică nu trebuie să devină un scop în sine în cadrul ţărilor industrializate." Reprezentanţii Bisericilor prezenţi la această reunire au cerut de asemenea "o redistribuire a bogăţiilor şi o împărţire a tehnologiei între ţările bogate şi cele sărace, care au fost afectate de schimbări climatice." Comunicatul de presă conţine şi un apel la adresa Uniunii Europene pentru reducerea emisiunii de gaze care produc efect de seră şi pentru oferirea unor drepturi egale emigranţilor care aparţin unor ţări sărace. Rogate Mshana, directorul programului de justiţie din cadrul CEB, a declarat că reuniunea de la Budapesta a "subliniat importanţa cooperării ecumenice internaţionale în problema eradicării sărăciei şi a prezervării creaţiei. (...) Nu trebuie să ne lăsăm ghidaţi de sisteme care au drept obiectiv propriile satisfacţii."

Legi controversate apărate de guvernul spaniol

Prim-ministrul Spaniei, Jose Luis Zapatero, a apărat legile controversate criticate de Papa Benedict al XVI-lea, printre care se numără legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex, liberalizarea avortului şi facilitarea obţinerii divorţului. Zapatero a declarat: "Vom promulga aceste legi care sunt dorite de parlamentul şi cetăţenii acestei ţări pentru folosul tuturor şi într-un spirit de egalitate. (...) Probabil nu s-a înţeles faptul că fiecare persoană are dreptul de a se pronunţa asupra principiilor legate de morală." Prim-ministrul Spaniei s-a întâlnit cu Papa Benedict al XVI-lea la finalul vizitei acestuia în ţara respectivă. Zapatero a ţinut însă să sublinieze la scurt timp că Spania "este un stat nonconfesional, care recunoaşte importanţa Bisericii Romano-Catolice, dar care garantează libertatea (religioasă) a cetăţenilor săi." Zapatero, ateu declarat, a evitat întâlnirea directă cu Episcopul Romei până la finalul călătoriei acestuia în Spania şi a refuzat să participe la Liturghia celebrată de acesta în Barcelona. În cursul vizitei sale, Papa Benedict al XVI-lea a criticat deschis legile promulgate de guvernul spaniol care afectează valorile tradiţionale ale familiei. Principalele puncte de conflict între opinia Bisericii Romano-Catolice şi legislaţia spaniolă sunt reprezentate de permiterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, precum şi liberalizarea avortului. Papa Benedict al XVI-lea a mai subliniat apariţia unui anticlericalism agresiv în Spania, care aminteşte de perioada celor 30 de ani de război civil. În momentul actual, Spania suferă de o criză profundă de secularizare, după secole întregi de apărare a tradiţiei Romano-Catolice.