De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Cele materiale se sfinţesc în relaţia noastră cu Dumnezeu Creatorul“
În Duminica a treia după Rusalii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul "Sfântul Grigorie Luminătorul" din Reşedinţa patriarhală. La finalul slujbei a ţinut un cuvânt de învăţătură despre sensul vieţii creştine şi a evidenţiat ce trebuie să facă omul pentru a dobândi viaţa veşnică.
Rostul vieţii noastre pe pământ este căutarea vieţii veşnice sau căutarea fericirii din Împărăţia Cerurilor, a arătat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, explicând Evanghelia citită la Sfânta Liturghie. Pornind de la cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos, Patriarhul României a explicat de ce trebuie ca omul să caute în primul rând cele folositoare sufletului şi apoi să se îngrijească de cele necesare trupului. "Mântuitorul spune, dacă ochiul tău este curat, tot trupul va fi luminat. Iar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi întunecat. Ochiul rău, nu ochiul necurat, înseamnă în interpretarea Sfinţilor Părinţi, mai ales în tâlcuirea Sfântului Ioan Gură de Aur, mintea pătimaşă, mintea care se întunecă ataşându-se în mod pătimaş de lucrurile materiale din care îşi face idoli. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos continuă şi zice nu puteţi să slujiţi la doi domni, lui Dumnezeu şi lui mamona", a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române. Când mintea se întunecă de patimi egoiste, a continuat Preafericirea Sa, ea nu mai gândeşte în mod corect şi drept. Nu mai călăuzeşte sufletul spre mântuire, spre cele veşnice, ci înrobeşte sufletul în patimile trupului şi în căutarea de cele materiale. Evidenţierea priorităţilor din viaţa creştinului De asemenea, Patriarhul României a vorbit şi despre faptul că hrana trupească nu reprezintă un scop în sine, vorbind despre exemplul dat de Mântuitorul, cel al păsărilor cerului şi cel al florilor, care, deşi nu se îngrijesc de nimic, Dumnezeu în a Sa purtare de grijă le hrăneşte, şi le-a făcut mai frumoase decât mărirea regelui Solomon, arătând că nu grija pentru mâncare, băutură sau îmbrăcăminte trebuie să ne preocupe, ci grija de cele necesare sufletului şi grija pentru viaţa veşnică, iar celelalte ni se vor adăuga. "Evanghelia de astăzi nu este o încurajare la lene, la pasivitate, ci doar o eliberare de obsesia sau de chinul grijilor prea multe faţă de cele materiale. Nu spune Mântuitorul ca noi să trândăvim, ci să nu fim robiţi de cele materiale. Acest "mai întâi" este foarte important, este sublinierea priorităţilor din viaţa creştinului. Mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, adică o dreaptă relaţie cu El şi cu lumea creată de El, iar celelalte se vor adăuga, adică cele materiale se vor sfinţi, se vor binecuvânta, se vor lumina numai în interiorul relaţiei noastre cu Dumnezeu Creatorul", a explicat Patriarhul Bisericii noastre. Preafericirea Sa a arătat că şi în rugăciunea Tatăl Nostru numai după ce invocăm venirea Împărăţiei lui Dumnezeu, prezenţa Împărăţiei în viaţa noastră, cerem "pâinea cea de toate zilele", pâinea care ne permite să vieţuim din punct de vedere biologic, a explicat Patriarhul României. În final Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat că dacă Dăruitorul este uitat, atunci darurile devin un idol, un obstacol între noi şi Dumnezeu.