Cerc pastoral dedicat imnografilor și psalților în Protoieria Sector 3 Capitală

Preoți din Protopopiatul Sector 3 Capitală s-au reunit joi, 12 octombrie, în cadrul întrunirii semestriale a cercului pastoral nr. 3 al unității administrative bisericești din Capitală. Gazda evenimentului a fost Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”-Titan, referent al lucrărilor acestui cerc pastoral fiind părintele paroh Nicolae Gavrilă. Întâlnirea a fost prezidată de părintele Sergiu-Constantin Nicolaescu, secretar al Protopopiatului Sector 3 Capitală.

Întâlnirea preoților din cercul pastoral nr. 3 al Protopopiatului Sector 3 Capitală a început prin rugăciune, la orele dimineții fiind săvârșite slujba Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași și Sfânta Liturghie de un sobor de clerici, sub protia părintelui Adrian Niță de la Parohia „Sfânta Fecioară Maria”-Dudești, din care au mai făcut parte părintele Cătălin Grumeza de la Parohia Balta Albă, coordonator al preoților din acest cerc pastoral, părintele Nicolae Gavrilă, parohul bisericii gazdă, precum și alți clerici.

După Sfânta Liturghie, în biserica parohială ocrotită de Sfântul Ierarh Nicolae și Sfinții Cuvioși Antonie cel Mare și Antonie de la Iezerul Vâlcii s-au desfășurat lucrările cercului pastoral sub președinția părintelui Sergiu-Constantin Nicolaescu, care a rostit un cuvânt introductiv în care a menționat faptul că întrunirile preoțești din cea de-a doua parte a acestui an se desfășoară în contextul tematicii stabilite de Sfântul Sinod, respectiv a Anului comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești, subliniind și importanța pe care muzica bisericească o are în cult. Un cuvânt de bun venit a rostit și părintele Cătălin Grumeza, coordonatorul preoților din cercul pastoral nr. 3 al protoieriei, care a subliniat faptul că, pentru această întrunire, a fost ales să susțină referatul întâlnirii părintele Nicolae Gavrilă, acesta fiind membru al Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale în perioada sa de început.

În continuare, referentul a susținut lucrarea intitulată „Evoluția muzicii bisericești de la complexitate la simplificare și revenirea la psaltichie”, în care a prezentat o retrospectivă istorică a cauzelor și efectelor introducerii muzicii uniformizate liniare în cadrul cultului, precum și strategia pastoral-misionară a Sfântului Sinod sub conducerea Patriarhului Justinian Marina de a introduce cântarea uniformizată omofonă și corală în practica Bisericii, explicând necesitatea acestui proces care viza anularea efectelor uniformizării prin reîntoarcerea la psaltichia românească.

„Frumusețea, născută din complexitatea cântării psaltice, este de neînlocuit. Această muzică s-a născut în sânul Bisericii și, ca o dogmă ce dăinuie peste veacuri, acolo trebuie să rămână. Este dificil să ajungi la o stare de contemplare în rugăciune prin interpretarea sau ascultarea unei linii melodice cantate de pe muzica liniară, deoarece transcrierea partiturilor s-a realizat nu numai prin simplificarea melosului, ci și prin modificarea textului. Interpretul (cântărețul de strană) nu are aceeași libertate acordată de muzica psaltică. Cântarea adusă lui Dumnezeu pe pământ trebuie să fie oglinda celei cerești. Scrierea psaltică a luat naștere ca să slujească textului, și nu invers, scoțând în evidență mesajul, fiind astfel un reazem al acestuia și dezvoltându-se de-a lungul veacurilor din dorința de înfrumusețare a cântărilor și introducere a creștinilor în starea de rugăciune”, a concluzionat părintele Nicolae Gavrilă.

Întâlnirea preoților s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri pe marginea referatului susținut.