Cercetări inedite despre Revoluţia de la 1848 în Transilvania

Cercetări documentare inedite despre Revoluţia de la 1848, din perspectiva istoriografiei româneşti, au fost prezentate în cadrul unui simpozion organizat la Sfântu Gheorghe de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, la care au participat istorici, muzeografi, arhivişti, profesori şi preoţi din Bucureşti, Cluj, Mureş, Prahova, Braşov, Bistriţa, Harghita şi Covasna.

Specialiştii prezenţi la Simpozionul „Revoluţia de la 1848 din Transilvania. Noi contribuţii documentare“, organizat la Sfântu Gheorghe de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, marţi, 11 martie, au punctat în mod special consecinţele pe care evenimentele de la 1848 le-au avut asupra românilor din sud-estul Transilvaniei.

„Lucrările prezentate la simpozion, prin noutatea informaţiei, prin acurateţea realizării ştiinţifice, prin mesajul lor, se situează în prim planul demersurilor oneste ale istoriografiei româneşti de a reconstitui o perioadă importantă a istoriei Transilvaniei. Pentru societatea ştiinţifică românească, pentru publicul larg, noile cercetări aduc o mare bogăţie de informaţie despre diferitele aspecte mai puţin cunoscute şi sensibile ale Revoluţiei paşoptiste şi ale ecourilor ei până în zilele noastre“, arată  într-un comunicat, directorul Centrului, dr. Ioan Lăcătuşu, conform Agerpres.

Participanţii la simpozion şi-au exprimat nemulţumirea faţă de „falsificarea“ istoriei de către mediile maghiare, care refuză să recunoască şi să-şi asume trecutul.

„Continuarea, din partea maghiară, a situării într-o istorie imaginară, cu omisiuni esenţiale asupra atrocităţilor comise de secui şi maghiari împotriva românilor la 1848, cultivarea cu mare pompă doar a memoriei câtorva martiri secui pedepsiţi de imperiali în 1849, în timp ce nu se manifestă nicio raportare cu pietate faţă de numeroasele victime româneşti la Revoluţia paşoptistă, seamănă mai mult cu o sfidare a românilor decât un act de pioşenie. De aceea este imperios necesar ca, mai cu seamă în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, să se ridice monumente care să cinstească memoria jertfelor româneşti, un act de dreptate istorică, ocultată până în prezent de vitregiile vremilor“, se arată în documentul citat de Agerpres.

Comunicările ştiinţifice prezentate în cadrul simpozionului vor fi editate în publicaţiile Centrului European de Studii. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Liga Cultural-creştină „Andrei Şaguna“.

Teme abordate

La simpozionul moderat de cercet. ştiinţific de gr. I Gelu Neamţu şi cercet. Traian Tr. Cepoiu, au fost prezentate lucrări pe teme precum: „Revoluţia românilor transilvăneni din 1848 şi planul unionist al lui Kossuth“; „Din antecedentele istorice ale refugiului la români. Ardeleni izgoniţi din Transilvania la 1848/1849“; „Braşov 1848 - Cea dintâi încercare serioasă de realizare a unirii tuturor românilor“, „Revoluţia de la 1848-1849 - paradigmă din istoria graniţei militare năsăudene“, „Documente inedite referitoare la Revoluţia de la 1848 din Transilvania“, „Românii din fostele scaune secuieşti în Revoluţia de la 1848/1849“, „Întâmplări din Revoluţia de la 1848 de pe Valea Superioară a Mureşului“, „Evenimentele anului 1848 în satele din Buzăul Ardelean“, „Regimentele de grăniceri secuieşti (gărzile naţionale) în Revoluţia de la 1848/1849“, „Exclusivismul etnic maghiar şi rolul său nefast în Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania“, „«Nădăjduita despăgubire» - Memoriu protopopului Partenie Trombitas trimis guvernatorului Transilvaniei privind recuperarea averii sale jefuite în timpul Revoluţiei de la 1848/1849“; „Românii din Tg. Mureş şi taxa de război (1850)“; „Scrisoarea adresată lui Nicolae Ceauşescu de către Janos Fazakas, prin care propune ca pentru cinstirea Adunării de la Lutiţa să se ridice un monument omagial şi să se organizeze o adunare comemorativă similară cu cea de la Blaj“; „Problematica Revoluţiei de la 1848/1849 din Transilvania în presa de limbă maghiară“.

La lucrările simpozionului au participat cercetători ştiinţifici, muzeografi, arhivişti, profesori şi preoţi din Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Ploieşti, Braşov, Topliţa, Bistriţa şi Sfântu Gheorghe, cunoscuţi pentru preocupările lor ştiinţifice legate de istoria Transilvaniei, conform celor precizate dr. Ioan Lăcătuşu, citat de Agerpres. Între participanţi amintim:  cercetător ştiinţific gr. I Gelu Neamţu, cercet. Traian Tr. Cepoiu, prof. univ. dr. Ioan Vlad, Adrian Onofreiu, drd. Sebastian Pârvu, prof. Ilie Şandru, prof. Corina Bărăgan, dr. Vasile Şt. Tutula, drd. Vasile Lechinţan, Elena Mihu, dr. Ana Hâncu, dr. Alin Spânu.