Ceremonie publică, de Ziua Imnului Naţional

▲ Programul ceremoniei din Capitală cuprinde oficierea unei rugăciuni pentru poporul român, alocuţiuni şi un spectacol susţinut de Muzica Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazu“, Muzica Militară Reprezentativă a Jandarmeriei Române şi de solişti ai Ansamblului Artistic al Armatei ▲ În ţară, în municipiile reşedinţă de judeţ, se vor desfăşura ceremonii publice de sărbătorire a Zilei Imnului Naţional ▲

Ministerul Apărării, împreună cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Prefectura şi Primăria Generală a Municipiului Bucureşti organizează astăzi dimineaţă, în Piaţa Tricolorului, din faţa Palatului Cercului Militar Naţional, o ceremonie publică dedicată Zilei Imnului Naţional. La eveniment au fost invitaţi reprezentanţi ai unor instituţii civile şi militare, ataşaţi militari străini acreditaţi în România, veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere, informează un comunicat al Ministerului Apărării. Programul ceremoniei din Capitală cuprinde oficierea unei rugăciuni pentru poporul român, alocuţiuni şi un spectacol susţinut de Muzica Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazu“, Muzica Militară Reprezentativă a Jandarmeriei Române şi solişti ai Ansamblului Artistic al Armatei. În ţară, în municipiile reşedinţă de judeţ, se vor desfăşura ceremonii publice de sărbătorire a Zilei Imnului Naţional.

Istoricul imnului naţional

Ziua de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României - „Deşteaptă-te române!“, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848. La 29 iulie 1848, „Deşteaptă-te române!“ a fost cântat, pentru prima dată, în Parcul Zăvoi, din Râmnicu Vâlcea. La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet“, de Andrei Mureşanu, publicat în numărul din iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, „Deşteaptă-te române!“ a fost ales, imediat după Revoluţia din decembrie 1989, imnul naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991. Potrivit Constituţiei, imnul este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul Statului.